Un proces financiar care ocupa aproximativ șase ore pe săptămână, automatizat cu un instrument construit în două ore și jumătate, și un startup care și-a schimbat produsul după ce potențialii clienți au spus că nu ar plăti pentru prima variantă. Sunt două dintre exemplele discutate de Adina Zara și Adina Săniuță, care arată cum poate fi folosit AI-ul pentru a economisi timp și a testa mai repede o direcție de business.

„Cel mai bine ar fi să plecăm de la inventarierea activităților pe care noi le avem, pentru că în zona asta de AI, practic, se trece de la partea de eficiență, creștem productivitatea și după aceea trecem și la partea de inovație, care e realizată prin proiecte mai complexe de cercetare”, a explicat Adina Zara.

Explicație foto - de la stânga la dreapta: Adina Zara, Adina Săniuță, Vlad Andriescu (start-up.ro) - moderator.


AI în companie: începe cu procesele, nu cu tendințele

Pentru Adina Săniuță, presiunea de a introduce AI în orice companie seamănă cu entuziasmul care a însoțit apariția unor noi canale de comunicare. Antreprenorii voiau să fie pe Instagram sau TikTok fără să verifice dacă acele platforme aveau sens pentru publicul și obiectivele lor. Același risc apare atunci când adoptarea AI devine un scop în sine.

„Mulți dintre antreprenori, pentru că se uită doar la o tendință, spun că trebuie să avem neapărat AI implementat în companie. Eu merg pe ideea că trebuie să ne uităm, în primul rând, să facem un audit al proceselor, unde se poate automatiza, și de acolo să pornim”, a spus Adina Săniuță.

Adina Zara recomandă ca această analiză să înceapă împreună cu oamenii care fac efectiv munca.

Sarcinile repetitive și activitățile cu volum mare pot deveni primele proiecte, însă alegerea lor trebuie urmată de stabilirea unor priorități pentru companie.

„În primul rând, trebuie să discutăm cu angajații noștri, să vedem care sunt task-urile repetitive, unde e volumul mare de muncă zilnic, săptămânal, după care se stabilesc anumite priorități în firmă.”

Perspectiva sa vine din activitatea Igodemy, companie specializată în educație, training și transformarea afacerilor cu AI.

Adina Zara a povestit că dezvoltarea cursurilor postuniversitare de marketing și AI, împreună cu Universitatea Româno-Americană și cu asociatul său, Alex Bordei, a fost urmată de întâlniri de comunitate, solicitări de training din partea companiilor și, ulterior, proiecte mai complexe.

În jurul echipei s-au format trei comunități, care reunesc aproximativ 1.000 de persoane interesate de AI.

„La aceste meetup-uri au început să vină foarte mulți oameni, antreprenori, CEO de companii multinaționale, și, când au văzut ce facem acolo, ne-au chemat să facem și traininguri. Acum avem multe proiecte de business transformation cu AI, de exemplu, de la sisteme de operare cu AI agentic până la proiecte de cercetare cu AI”, a spus Adina Zara.

Angajații trebuie implicați înainte să primească o soluție gata făcută

Unul dintre exemplele oferite de Adina Zara pornește de la o participantă la un training care lucra în departamentul financiar al unei companii locale. Dintre cei aproximativ 20 de șefi de departamente prezenți, aceasta era deosebit de reticentă față de AI, din cauza erorilor și a riscurilor de securitate. Discuția s-a schimbat când echipa a analizat un proces care îi ocupa cinci-șase ore pe săptămână și implica doi-trei angajați.

„În a doua zi, i-am întrebat care sunt toate aceste activități care le iau foarte mult timp. Doamna a zis un flux care îi lua cinci-șase ore pe săptămână și trebuia să fie implicați doi-trei angajați în aceste activități.”

Alex Bordei a parcurs împreună cu participanta fiecare pas: accesarea unui site, deschiderea unei pagini și a unui fișier, apoi preluarea unor date. Adina Zara a povestit că instrumentul rezultat a fost construit în aproximativ două ore și jumătate. AI-ul a ajutat la dezvoltarea programului, însă acesta nu mai avea nevoie de AI pentru a executa automatizarea.

„La final, acest softuleț nu mai mergea cu AI. Adică asta nu înțeleg mulți. Tu faci cu AI, folosești Python sau alt sistem de programare. Practic, i-a pus un buton pe desktop și doamna, din săptămâna aceea, a apăsat pe buton și a salvat șase ore pe săptămână”, a explicat Adina Zara.

Ea a adăugat că experiențele din traininguri au arătat diferența dintre deciziile luate exclusiv de management și soluțiile construite împreună cu echipele. Adina Zara a întâlnit atât investiții care nu au funcționat, cât și situații în care directorii și angajații au început să identifice utilizări concrete ale tehnologiei chiar în pauzele cursurilor.

„Vedeam cum lucrau ca albinele în stup, împreună, managerul companiei, CEO-ul și șefii de departament, cu angajații și cu cei care executau. Și atunci se găseau cele mai bune soluții, pornind de la aceste task-uri care ne iau foarte mult timp”, a povestit ea.

Implicarea oamenilor contează și pentru că reticența față de AI poate ascunde teama de pierdere a locului de muncă.

Adina Zara a observat cum interesul pentru cursuri a crescut inclusiv în domenii în care profesioniștii au început să simtă presiunea schimbării, de la IT și marketing la jurnalism și design.

„Sunt angajați cărora le este teamă că AI le ia locul. Trebuie să discutăm cu ei, să luăm împreună cu ei deciziile, nu să venim cu o soluție, că atunci, bineînțeles că se sperie.”

Adina Săniuță atrage atenția că o implementare pornită de la o problemă insuficient înțeleasă poate aduce costuri suplimentare și frustrare în echipă. În acest context, ea a vorbit și despre stresul provocat de tehnologie, numit „tech stress”.

„Dacă tu vii cu el peste problema aia mare pe care o ai, o să faci una și mai mare. Și s-ar putea să te trezești că ai investit și bani într-un tool și ai frustrat și angajații foarte mult”, a avertizat ea.

AI poate ajuta la analiză, dar experiența de business rămâne importantă

Adina Săniuță a adus în discuție atât experiența universitară și rolul său în consiliul de advisory al Briedo, cât și experiența unui business propriu: o librărie cu cărți în limba germană, care a trecut printr-un faliment.

Privind retrospectiv, Adina Săniuță consideră că accesul la instrumentele de astăzi ar fi putut schimba parcursul afacerii.

„Dacă aveam AI la momentul respectiv, în 2016, probabil nu treceam printr-un faliment, dar din falimentul acela am învățat foarte multe lucruri.”

Pentru antreprenorii aflați la început, care nu au buget pentru consultanță, ea vede AI-ul ca pe un instrument prin care pot formula întrebări, descompune o problemă și explora posibile explicații.

Recomandarea ei este însă ca această primă analiză să nu înlăture experiența oamenilor care cunosc businessul.

„Putem folosi AI, dacă depistăm acele probleme sau simțim că sunt niște probleme în companie, să îl folosim ca pe un consultant, în cazul în care nu ne permitem să lucrăm cu un consultant uman.Dar hai totuși să nu dăm la o parte oamenii care au experiență în businessuri”, a explicat ea.

Lecția Briedo

Briedo a pornit de la ideea unui instrument destinat freelancerilor din marketing, în special marketing digital. Produsul urma să îi ajute pe clienți să construiască briefuri mai complete, astfel încât freelancerii să intre în prima discuție cu mai multe informații despre afacere și despre nevoile de promovare.

„Am zis: cum ar fi ca noi, cu ajutorul AI-ului, să îi creionăm brief-ul mult mai ușor, freelancerul să știe exact ce să facă și atunci apelul pe care îl are de discovery cu clientul să fie mai ușor, să pornească de la mai multe informații?”, a povestit Adina Săniuță.

Echipa a dus un MVP, o primă versiune a produsului, către agenții de marketing digital pentru a afla dacă soluția răspundea unei nevoi reale.

Feedbackul a arătat că instrumentul putea fi apreciat fără să reprezinte o prioritate de achiziție. Discuțiile cu potențiali clienți și cu fonduri de investiții au determinat echipa să își reconsidere direcția.

„Toată lumea a zis: e nice to have, adică ne-ar plăcea, dar nu e neapărat ceea ce avem noi acum nevoie să cumpărăm. Și ne-am dat seama că mergem pe un drum greșit.”

Pentru Adina Săniuță, aceasta este o capcană care apare atât în startup-uri, cât și în companii mai mari: fondatorii se atașează de soluția lor și încearcă să îi convingă pe ceilalți să o dorească, în loc să pornească de la cererea din piață.

„Asta se întâmplă cu foarte multe startup-uri care se îndrăgostesc foarte, foarte, foarte mult de ideea lor, de soluția lor, și nu doar la startup-uri. Angajații, la un moment dat, devin frustrați, iar pe de altă parte, ca fondator, nu faci bani și intervine frustrarea”, a explicat ea.

După feedbackul primit, echipa Briedo a analizat ce putea construi folosind datele pe care le avea deja. AI-ul a contribuit la viteza de experimentare, iar dezvoltarea noii versiuni de produs a durat aproximativ o lună.

„Ne-am întors și am stat noi, în grupul nostru de lucru, și am zis: ce putem să facem cu datele pe care le avem și să pivotăm foarte repede un nou produs? Și aici intervine forța AI-ului de a putea experimenta foarte repede.”

Noua direcție este un produs de business intelligence pentru agenții full-service. Acesta folosește date din piață pentru a genera informații relevante despre brandurile cu care agențiile lucrează, astfel încât echipele să poată propune campanii proactiv. Raportul oferă un punct de plecare, în timp ce construcția creativă a campaniei rămâne la oamenii din agenție.

„Ai un raport cu ce se întâmplă în piața acelui brand și după aceea tu, creativ, poți să creionezi campania așa cum ai făcut până acum, cu sau fără ajutorul altor tool-uri de AI.”

Datele pot susține intuiția, dar nu înlocuiesc bazele marketingului

Adina Săniuță a comparat utilitatea acestui tip de analiză cu obiceiul unui antreprenor din industria lactatelor de a citi zilnic presa de specialitate.

Pentru că urmărirea schimbărilor din alte piețe îl ajută să anticipeze tendințe care ar putea ajunge și în România. În viziunea ei, AI-ul poate ajuta la observarea acestor semnale și la fundamentarea unor oportunități de business.

„Este o intuiție educată și citită și îți dai seama de niște tendințe. Dacă urmărești tensiunile, și asta AI poate să facă, urmărești tensiunile din piață, tu poți să fii deasupra concurenților”, a spus ea.

Totuși, accesul la instrumente și canale noi nu elimină nevoia de a înțelege clientul, produsul și procesele unei companii. Este un mesaj pe care Adina Săniuță l-a transmis și studenților care vor să învețe direct cum să facă promovare pe TikTok, fără să treacă prin fundamentele marketingului.

„Bun, folosim Tik Tok-ul, dar tu trebuie să înțelegi cine este cel care se va uita pe acel video, cine este cel care va cumpăra, care este produsul pe care îl vezi - deci trebuie să ajungem la bazele de marketing mixt. Dacă tu nu ai bazele și, ca o companie, dacă tu nu ai niște baze solide prin care crești, prin care îți iei angajați care să înțeleagă procesele, nu ai cum să te dezvolți.”

Automatizări în relația cu clienții și investiții în specialiști

Un alt exemplu oferit de Adina Zara a fost un sistem de management al feedbackului, dezvoltat pentru o companie românească al cărei nume nu l-a precizat.

Potrivit descrierii sale, sistemul înregistra și analiza apelurile, iar clienții mulțumiți erau îndrumați să lase recenzii pe Google. Cei care semnalau probleme erau direcționați către call center, împreună cu informațiile necesare pentru rezolvarea situației.

„Cei care au avut o problemă sunt direcționați spre call center, unde deja cine răspunde știe care e problema, pentru că este semnalizată de către AI. O automatizare care nu a costat o avere te ajută enorm prin imagine și prin a analiza tot ce înseamnă relația cu clientul”, a spus Adina Zara.

În privința bugetelor, reprezentanta Igodemy recomandă testarea unor utilizări concrete, urmată de optimizarea costurilor, în funcție de ceea ce funcționează pentru companie.

Nivelul investiției depinde de complexitatea proiectului, însă primele experimente pot porni de la activități bine delimitate, a spus Adina Zara.

„Eu zic să încercați să testați și o să aveți posibilitatea de a optimiza aceste costuri. Aș începe să fac niște lucruri bune pentru compania noastră, ca să fie mai profitabilă și mai eficientă.”

Adina Săniuță a completat că investiția trebuie să includă și oameni care înțeleg atât tehnologia, cât și procesele afacerii. Ea a ilustrat valoarea potențială a expertizei printr-o comparație între un cost inițial și beneficiul pe care acesta l-ar putea aduce ulterior.

„Hai să nu ne zgârcim și să luăm niște oameni care înțeleg procesele, care înțeleg algoritmii. Poate îi dai acum 1.000 de euro cuiva, dar peste un an o să câștigi 20.000 de euro”, a încheiat Adina Săniuță.