După întâlnirile cu Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cele cu antreprenori din ţară, ministrul a avut o videoconferinţă la care au participat consultanții interesați de acest program, prezenți la sediile Agențiilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului din țară.

Luând în considerare propunerile formulate în cadrul consultărilor de ieri, o nouă grilă de punctaj va fi înaintată de minister spre dezbatere publică într-o săptămână, a fost concluzia formulată de ministrul Ștefan-Radu Oprea la finalul şedinţei.

În debutul intervenției sale, ministrul a prezentat o serie de date statistice comparative cu privire la edițiile anterioare ale programului Start-Up Nation, extrase din studiul realizat de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România referitoare la profilul antreprenorului român.

Cercetarea sociologică a CNIPMMR s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ - 380 de răspunsuri din cei 8 449 de participanți selectați pentru finanțare, din care 7 859 au semnat contractele și au primit finanțarea completă - și a avut următoarele rezultate:

Ăsta nu e un ”adio”

• Conform acesteia, raportul repartiției start-up-urilor mediu urban-mediu rural - în 2017 a fost 74% mediu urban, 25,8% mediu rural. Comparativ, la ediția a doua, raportul este aproximativ 60% urban, 40% rural.

•În ceea ce privește numărul de angajați pe întreprinderi, în prima ediție, 20% dintre companii au avut peste 5 angajați, 17,9% - 4 angajați, 24,7% - 3 angajați, 31,6% - 2 angajați.

• Raportul între producție și servicii: în prima ediție ponderea a fost repartizată astfel: 68,9% - producție, 25,4% - industrii creative, IT - 3,2%, servicii - 2,6%. În ediția a doua raportul este de 40% producție – 60% servicii, inclusiv, industriile creative, IT și celelalte servicii.

• În ceea ce privește genul beneficiarilor, în prima ediție, 42,3% dintre aplicanți sunt femei antreprenor, procent care se păstrează și pentru ediția a doua - 44%.

Playerfy: Aplicația românească prin care îți găsești cu cine să ieși la fotbal

• Pe grupe de vârstă: la prima ediție au fost beneficiari între 18-30 ani - 30%, între 31- 45 ani - 61% din antreprenori, între 46-60 ani - 5,79%.

• Pe profilul antreprenorului care a accesat Start-Up Nation ediția 2017: 55,8% - studii au universitare, 10% - masterat, 30% - studii liceale, 2,1% - școală profesională, 2,1% - fără studii. Dintre aceștia, 48,5% au pregătire economică, 19,1% au pregătire tehnică, 13,2% au pregătire socio-umană.

• Media eșantionului studiat are o experiență anterioară de 8,6 ani. 73,7% dintre aceștia au lucrat în companii cu domeniu diferit de activitate, iar 22,6% au lucrat în același domeniu.

• La întrebarea din chestionarul CNIPMMR:” De ce au devenit antreprenori?” Răspunsul cel mai frecvent a fost: „Dorința de a fi independent, de a fi propriul şef.” un procent de 78,4%. Un alt răspuns s-a referit la dorința de a câștiga mai bine: 57,9% dintre respondenți.

• Făcând o analiză a cercetărilor sociologice din întreaga lume, din 10 oameni obișnuiți, 2 au spirit antreprenorial şi devin antreprenori imediat, următorii 2-5 trebuie descoperiți pentru că sunt ceva mai ponderați. De asemenea, se constată că primii doi nu au succesul cel mai mare în afaceri pentru că au apetitul pentru risc foarte mare. În același timp, următorii 2-3 au șanse mai bune în afaceri, pentru că vin cu un plan de afaceri bine gândit.

• Cercetarea realizată de CNIPMMR a relevat și faptul că dacă nu ar fi fost disponibilă finanţarea prin Start-Up Nation, 48% dintre aplicanți nu ar fi fost sub nicio formă în afaceri, 39,4% - mai degrabă nu și doar 7,37% - mai degrabă da. Practic fără Start-Up Nation, 87.4% dintre antreprenorii care au beneficiat de ajutorul financiar de la stat nu ar fi debutat în afaceri sub nicio formă.

• 72,4% dintre respondenți au indicat faptul că au apelat la servicii pentru scrierea, și implementarea proiectului, dar şi pentru înfiinţarea întreprinderilor, ceea ce demonstrează rolul benefic al consultanților în calitatea proiectelor.

• În ceea ce privește modul de finanțare, prin credite bancare: în primele 2 ediții se păstrează proporția de 80%, ceea ce produce așteptări similare și pentru ediția a treia.

“Esența programului Start-Up Nation este dezvoltarea spiritului antreprenorial, este important ca acesta să fie un instrument pentru ca antreprenorii să-și atingă obiectivele mai simplu, mai bine și mai ușor. Rezultatele Start-Up Nation confirmă faptul că programul este o poveste de succes, care își produce efectele și este obligatorie transparența și continuitatea sa. Ne-am propus ca ediţia a treia a programului Start-Up Nation să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară”, a spus ministrul Ştefan-Radu Oprea.

Participanţii au formulat propuneri de îmbunătăţire a grilei de punctaj în sensul definirii unor criterii relevante şi uşor de evaluat, pentru sprijinirea celor aflaţi la început de drum în afaceri.

Propunerile făcute de consultanți și de reprezentanții ministerului s-au referit la alocarea unei sume mai mari digitalizării companiilor, la scoaterea criteriului creării locurilor de muncă și al angajării persoanelor defavorizate. Ideea de continuitate a activității firmelor a fost subliniată. Propunerea agreeată a fost limitarea înstrăinării unor procente din firmă, cu excepţia cesiunii a maximum 49% din parțile sociale unor investitori de tip „business angels”.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este importantă identificarea domeniilor prioritare sprijinite prin program (servicii vs. producţie, de exemplu), o definire mai clară a codurilor CAEN în grila de punctaj, precum şi necesitatea responsabilizării antreprenorilor în implementarea proiectelor. Alte propuneri abordate de consultanţi au vizat modalitatea și posibilitatea introducerii cofinanțării sau distribuirea omogenă a fondurilor din program pentru toate județele, pentru a se menține ideea de „program național”.