Oana Coșman
Astfel, datele publicate de Institutul francez de statistică și citate de Reuters arată că, în ultimul trimestru al anului trecut, înființarea de firme noi a avut un avânt de 17% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Aceasta este cea mai mare creștere a deschiderii de noi afaceri în Franța, după 2010, iar boom-ul vine pe fondul creării unui statut legal mai relaxat pentru cei care lucrează pe cont propriu. Totul parte din planul lui Macron ca țara sa să devină o ”start-up nation”.
Acest lucru se întâmplă la francezi în timp ce în România, revoluția fiscală a dus la scăderi de salarii, iar programul Start-Up Nation 2017 va duce la bun sfârșit plățile pentru beneficiari abia la finalul acestui an, programul pe 2018 nu se știe când va fi demarat, și site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat a fost picat mai mult de 3 săptămâni, fix după publicarea procedurilor de implementare ale programelor cu finanțare de la stat disponibile antreprenorilor români.
Tot în România, volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al acestui an, care este cu 173% mai mare decât în primul trimestru din 2017, creează o instabilitate fiscală și are multiple efecte negative asupra IMM-urilor din România.
În același timp, un număr de peste 27.000 de firme au fost suspendate, radiate, dizolvate sau au intrat în insolvență în primele două luni ale anului în curs, o creștere de peste 30% a numărului comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Comparativ, circa 22.400 de noi firme au fost înregistrate în primele două luni ale acestui an la nivel local, spun oficialii Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Revenind la Franța, transporturile și logistica, imobiliarele și zona de business support au fost cele mai atractive domenii care au văzut o creștere a afacerilor. supriza vine din domeniul industriei, cu un plus de 14,4% al noilor afaceri deschise, ceea ce arată că Franța este pe cale să redevină o putere industrială.
Una dintre realizările lui Macron este crearea unui fond cu asset-uri ale statului, cu o valoare de 10 miliarde de euro, bani ce ar ajunge să genereze anual 300 de milioane de euro pe care președintele francez dorește să-i investească în tehnologii disruptive. Ca de exemplu, inteligența artificială.
