Alexandra CiorneiSpre deosebire de dronele multicopter folosite în mod obișnuit pentru fotografie sau filmare, BraveX Aero dezvoltă drone de tip avion, cu aripă fixă, care pot zbura ore întregi și pot acoperi distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri.
Orange Fab a acceptat recent patru noi startup-uri - BraveX Aero, Solomonar, Telesenior, Alpha by Zendra pe care le va ajuta să ajungă la clienți, să-și dezvolte soluțiile tehnice și să câștige tracțiune în piață.**
Povestea companiei BraveX Aero a început în urmă cu câțiva ani, odată cu pasiunea fondatorului Rareș pentru aviație. Pilot încă din adolescență, acesta a început să construiască primele prototipuri de drone în 2020, anticipând că sistemele autonome vor deveni tot mai importante.
În urmă cu aproximativ un an și jumătate, echipa a făcut pasul către dezvoltarea companiei și comercializarea propriilor modele.
„Construim drone de tip fixed-wing, cu aripă fixă și VTOL (vertical take-off and landing). Nu ne referim la dronele multicopter pe care le vedem foarte des, ci la drone de tip avion, doar că în miniatură. Urmează același proces de producție ca în cazul avioanelor, doar că la dimensiuni între doi și patru metri”, a spus Mircea Vădan, cofondator al BraveX Aero.
Inițial, startup-ul s-a concentrat pe piața civilă, însă odată cu creșterea interesului pentru tehnologiile din domeniul apărării și-a extins portofoliul. Astăzi dezvoltă drone pentru monitorizare și supraveghere, drone-țintă pentru antrenament și calibrarea armamentului, dar și drone de interceptare.
Compania nu dezvoltă drone de atac, echipate cu muniție sau explozibili, a mai punctat Mircea Vădan.
Drone care pot înlocui misiuni realizate astăzi cu elicoptere
Unul dintre avantajele platformelor dezvoltate de BraveX Aero este autonomia. Dacă dronele multicopter au, în general, o autonomie de aproximativ 30 de minute, modelele dezvoltate de startup pot rămâne în aer între trei și patru ore și pot transporta încărcături de până la șapte kilograme.
Aceste caracteristici le fac potrivite pentru misiuni de monitorizare a infrastructurii critice, supravegherea frontierelor sau a Mării Negre, transportul de echipamente medicale, căutare și salvare sau monitorizarea unor suprafețe întinse, a explicat cofondatorul companiei.
„Oriunde un elicopter este folosit și nu este nevoie de un pilot sau de transportarea unei încărcături foarte mari, dronele pot reprezenta o alternativă mai rapidă și mai eficientă. Dronele pot transporta până la 7 kilograme.”
Clienții vizați sunt atât companii private, cât și instituții publice. Printre acestea se numără firme de securitate, companii care monitorizează infrastructură critică sau mediul, dar și organizații precum Salvamont ori SMURD, care pot trimite o dronă înaintea echipajelor pentru a evalua situația din teren.
„Clienții noștri sunt din zona B2B. Vorbim de business-uri mari care pot să fie instituții publice care au nevoie de servicii de monitorizare a diverselor obiective în infrastructura critică, firme de securitate, firme de monitorizare de mediu, firme care caută să asigure poate paza sau protecția sau să găsească anumite obiective pe teren.”
Patru modele dezvoltate pornind de la probleme reale
BraveX Aero dezvoltă produse standard, ci pornește fiecare proiect de la o nevoie concretă identificată împreună cu clientul.
Până acum, compania a realizat patru modele diferite, fiecare adaptat unui anumit scenariu de utilizare.
„Toate dronele pe care le-am dezvoltat până acum, patru modele deja, sunt dezvoltate pentru câte un use-case discutat cu un client. În hardware trebuie să înțelegem foarte bine problema înainte să construim soluția”, a spus Mircea Vădan.
Dronele au fost deja folosite în mai multe proiecte. În zona de apărare, compania a produs drone-țintă pentru calibrarea armamentului și pentru antrenamentul soldaților. În zona civilă, tehnologia a fost utilizată în operațiuni de căutare și salvare.
„Am folosit drone pentru a descoperi persoane pierdute cu camere cu termoviziune. Unul dintre colegii noștri a pilotat o astfel de dronă și a găsit o persoană pierdută în pădure împreună cu echipajele de intervenție.”
Alte aplicații includ identificarea depozitelor ilegale de deșeuri, monitorizarea tăierilor ilegale de pădure sau detectarea activităților de braconaj. Imaginile sunt analizate automat cu ajutorul algoritmilor software integrați în sistem, astfel încât operatorii primesc doar alertele relevante.
Aproape 20 de ingineri și planuri de extindere
Compania are în prezent aproape 20 de ingineri și tehnicieni și continuă recrutările, în special pentru roluri tehnice. O parte dintre actualii angajați au ajuns în echipă după programe de internship desfășurate împreună cu universități.
„Au fost discuții să angajăm talente din afara României. În acest moment toți colegii noștri sunt din România, dar distribuiți în mai multe localități, atât din Transilvania cât și din București. Deci e clar că vom crește în orașele mai mari, unde vedem și absolvenți de inginerie foarte curioși.”
În paralel, BraveX Aero discută cu parteneri din Europa și din alte regiuni, pentru că piața românească reprezintă doar primul pas într-o strategie gândită de la început la nivel european.
„Noi suntem adepții a face promovare atunci când lucrurile sunt clar stabilite, să nu ne avântăm înainte în declarație și inclusiv avem parteneriate cu firme mari din Europa, pe care încă nu le-am anunțat public, la momentul potrivit ele vor fi anunțate.”
Pentru a susține această dezvoltare, startup-ul pregătește o rundă seed de până la 4 milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru extinderea capacității de producție, finalizarea unor produse aflate în cercetare și dezvoltare și creșterea echipei.
„Acum căutăm o rundă seed de până în 4 milioane de euro cu scopul de a crește capacitatea de producție. Vedem cererea existentă și trebuie să scalăm, să finalizăm produse aflate în research and development și să putem livra comenzi mai mari.”
În prezent, BraveX Aero produce doar câteva drone pe lună, însă obiectivul este trecerea la producția de zeci de unități lunar.
Compania face parte și din cea mai nouă cohortă Orange Fab, program prin care urmărește să dezvolte proiecte pilot în domenii precum monitorizarea infrastructurii, comunicațiile, căutarea și salvarea sau supravegherea unor obiective critice.
„Ne-am bucurat că am fost selectați în programul Orange Fab pentru că vedem multe sinergii cu Orange în contextul de asigurare a comunicării care necesită expertiză serioasă. Dronele comunică prin antene, cu centrele lor de comandă. Asta înseamnă că Orange este un partener viabil și puternic pe zona asta, inclusiv prin comunicare prin GSM și în același timp rețeaua Orange de clienți și de parteneri în România și internațional este foarte mare. Noi ne putem integra bine în lanțul lor și pe nevoi pe care ei le-au văzut deja la clienților existenți și care le putem servisa mai bine prin drone”, a explicat Mircea Vădan.
El a descris procesul de selecție în cadrul programului Orange Fab ca fiind unul clar și foarte practic.
„Nu este un program teoretic, este un program aplicat pentru a face business, avea împreună clienți, avea proiecte împreună și atunci noi suntem la nivelul în care căutăm acum dincolo de clienți existenți și să facem și proiecte pilot în diverse nișe de folosire. Și așteptările discutate împreună cu colegii de la Orange sunt să găsim câteva proiecte pilot pe care le putem implementa în următoarea perioadă în următorul an în România, în diverse use case-uri.”
Pe termen lung, ambiția fondatorilor este ca BraveX Aero să devină unul dintre cei mai importanți producători europeni de drone cu aripă fixă și decolare verticală.
„Obiectivul BraveX Aero este să fie unul dintre cei mai recunoscuți producători de drone fixed-wing și VTOL din Europa până în 2030.”
Provocările pieței
Deși interesul pentru drone și sisteme autonome crește rapid, fondatorii BraveX Aero spun că dezvoltarea unui startup hardware în România vine cu provocări diferite față de cele din zona software. Una dintre ele este apetitul mai redus al investitorilor pentru companiile care produc efectiv hardware, un domeniu perceput ca fiind mai intensiv din punct de vedere al capitalului și cu un grad mai ridicat de risc.
„Zona românească pe hardware nu este așa de bine dezvoltată și atunci, pe de o parte există și un avânt și o curiozitate, dar pe de altă parte cultura hardware în materie de startup-uri este mai redusă și inclusiv dorința investitorilor de a investi în hardware, pentru că se consideră că e mult consum de capital și un risc mai mare.”
Alte provocări țin de recrutarea inginerilor hardware și a specialiștilor în mecatronică și aviație, dar și de actualizarea reglementărilor pentru zborul dronelor.
„Ecosistemul de drone este încă la început, dar în 5 ani vom vedea multe drone care fac transport de diverse pachete, urgențe medicale, vom vedea monitorizarea spațiului terestru din afara orașelor prin drone, protecția granițelor prin drone, supervizarea autostrăzilor prin drone, inclusiv amenzi date prin drone care detectează anumite probleme, iregularități în trafic. Există mult apetit în zona asta pe care îl vedem. Mi se pare că suntem într-un moment destul de potrivit ca să creștem producția de drone la național. În România e un domeniu nou și atunci avem o șansă extraordinară să realizăm ceva.”
