Inclusiv.ro e o nouă publicație de jurnalism independent, concentrată în jurul formatului de jurnalism constructiv, adică cel care caută și soluții, nu doar raportează problemele. Printre fondatorii proiectului se numără Ștefan Mako (în trecut la Casa Jurnalistului și Rise Project), Victor Ilie (Rise Project) și Luiza Vasiliu (Casa Jurnalistului și Scena9).

Publicația creată de ei a lansat un proiect de crowdfunding inspirat de succese internaționale, precum The Correspondent din Olanda sau Kraut Reporter din Germania. Au reușit să strângă 104.000 de euro de la 1.643 de abonați fără să ceară donații, ci un abonament de un an.

Am vorbit cu Ștefan Mako în cadrul unui interviu video pe start-up.ro despre motivația din spatele proiectului, provocările jurnalismului de investigație și nu numai, dar și viitorul Inclusiv.ro.

Poți urmări interviul video mai sus și poți citi transcriptul mai jos.

Motivația pentru lansarea Inclusiv.ro

Suntem 3 fondatori, eu, Victor Ilie de la Rise Project și Luiza Vasiliu de la Scena9, care a publicat și la Dilema Veche și în Casa Jurnalistului. Noi am avut ideea să facem o publicație finanțată exclusiv de cititori, ci susținută de cititori și cu idei de subiecte sau cu skill-uri personale.

Nu este o idee originală inventată de noi, este un trend global pornit acum vreo 6 ani și sunt zeci de asemenea modele în Europa și America de Nord. Modelele noastre de inspirație sunt “The Correspondent” din Olanda și Kraut Reporter din Germania. Am replicat modelul pe piața din România bazându-ne pe experiența noastră în presa independentă în ultimii 7 ani, am mai făcut chestii asemănătoare la Casa Jurnalistului, dar nu de amploarea asta.

S-a terminat campania pe 20 mai. Avem 1643 de oameni care au contribuit între 24 de euro și 1200 de euro pe an în avans. Am strâns la 104.000 de euro. Ăsta e bugetul de pornit la drum.

Ce nevoie acoperă pentru cititor Inclusiv.ro?

Nevoia principală din partea publicului a fost de o atenție mai mare la durerile cititorilor. Cum putem să ascultăm mai mult ce au oamenii de zis? În loc să stăm la redacție să ne gândim ce subiecte să mai facem azi, să colectăm din 1643 potențiale surse de idei de subiecte.

Am zis hai să facem o publicație nouă, pentru că niciunul din proiectele în care eram implicați nu ne permitea să accelerăm implicarea cititorilor. Îți trebuie multe resurse să modifici modul de funcționare al unei redacții.

Rolul jurnalismului în societatea noastră

Acem 9 principii în care subliniem clar de unde venim, ce gânduri avem și cum vrem să le punem în practică. Setul de principii ar trebui să mai domolească din așteptările poate nerealiste sau exagerate ale unora dintre cititori. Lumea este astăzi, însă, mult mai receptivă, mult mai educată din punct de vedere media decât acum 5-6 ani. Au început mai mulți români să înțeleagă importanța extraordinară a jurnalismului. Cei mai mulți membri nu vor veni cu așteptări exagerate sau nu vor încerca să ne impună lucruri din exterior. Trebuie să lași jurnaliștii să-și facă treaba.

Rolul nostru e să amintim oamenilor că există și altfel de probleme, nu doar cele pe care le văd ei. Rolul jurnalistului nu este de a cânta cum dictează publicul, ci de a-l ajuta să-și schimbe optica. E imperios necesar să avem acele momente când oamenii se supără pe noi ca ei să înțeleagă și să acționăm împreună mai departe.

Jurnalismul constructiv

Noi am zis să facem o redacție deschisă ca oamenii să vadă ce presupune să faci jurnalism. Să învețe bazele mecanismelor jurnalistice. Suntem oameni normali, de multe ori o ducem foarte greu, avem niște salarii mizere de cele mai multe ori, viața nu este extraordinară. Nu suntem supereroi, chiar dacă avem ocazional subiecte extraordinare care schimbă guverne sau mai știu eu ce. Rolul jurnalistului nu e nici să schimbe lumea și nici să candideze pe funcții publice.

Tipul de jurnalism pe care-l propunem noi este jurnalismul constructiv. Vrem să discutăm nu doar despre probleme, ci și ce se poate face ca să le ameliorăm. E obligatoriu să putem discuta unii cu alții.

Costurile jurnalismului și bugetul obținut

Este bugetul pe un an. Este bugetul de pornire pentru primul an. Când am proiectat, de fapt, tot bugetul în condiții decente, nu ideale, era de 148.000 de euro pentru 12 luni. Totuși avem o poziție privilegiată. Alte proiecte nu au plecat cu vreun buget la drum. E un succes foarte mare.

Trebuie să redimensionăm costurile constant. Vom începe cu 5 oameni full time. Am vrea să avem contracte de muncă, dar este foarte greu să ții o echipă cu povara asta de taxe. Luna viitoare vom începe să căutăm și oameni. Cei mai mulți colegi de pe site au alte angajemente full time la care nu pot renunța. Vom căuta un editor și doi reporteri.

În timpul campaniei ni s-a reproșat cu avem 75% cheltuieli de personal. Jurnalismul se face cu oameni, ca orice alt business. Costurile majore în orice afacere sunt cu resursa umană care e principalul prodcător de venituri.

Unul dintre motivele pentru care ne-am apucat de proiectul ăsta a fost să nu mai mergem cu tot felul de mișmașuri, cu drepturi de autor care nu sunt drepturi de autor și tot felul de tipuri de contracte ca să nu cădem în cap de la o lună la alta.

Jurnalismul independent, supraviețuire sau business?

Mi s-a imprimat în memorie un citat din serialul “The Wire” - În primul an te târăști, în al doilea an începi să mergi, iar abia din al treilea înveți să alergi -, iar la noi a durat 7-8 ani acest proces. Ne-am târât destul de mult.

La Casa Jurnalistului, noi fiind și tineri am fost mai radicali, am trăit de la o zi la alta, cu mâncare adusă de prieteni și țigări la bucată. Nu poți să faci o carieră din supraviețuire. Poți să faci proiecte mișto și am făcut toți cei care am participat la acest colectiv jurnalistic proiecte foarte bune. Dar din toată acea energie tinerească nu am reușit să clădim la Casa Jurnalistului un model sustenabil.

Eu personal am avut niște ani foarte grei în ultimii 5-6 ani unde am avut nevoie de psihoterapie, de doctori, mi s-au întâmplat multe lucruri și direct legate de muncă și cumva efecte colaterale. Nu poți să faci chestia asta când tu nu ai un venit stabil, oricare ar fi el. Nici nu poți face asta pe salariul minim.

Dădeam cam 800 de lei pe terapie și aveam un venit de 2.000 de lei. Nu plăteam chirie. Jumătate din venit îl dădeam pe psiholog ca să-ncerc să mă recuperez după niște traume suferite în câmpul muncii. E o muncă ce te consumă fantastic. Am 31 de ani și părul îl va concura în curând pe Virgil Ianțu. Nu vom avea niște salarii fantastice. 104.000 de euro, minus taxe și impozite, împărțit la cinci oameni și alte cheltuieli, va fi un salariu decent de București, de 3.000 - 3.500 de lei.

Reflexul de a plăti pentru informație

Este o afacere socială, ne-am organizat ca non-profit. În primul rând pentru că nu știm nimic despre afaceri. De un an și ceva am început să învăț, dar îți trebuie mai mult timp ca să fii decent în orice domeniu.

Nu am mers pe modelul de donații, de caritate, pentru că operăm ca un business, doar că avem o altă formă de organizare.

Am identificat mai clar câteva probleme în timpul campaniei. Ne-am pierdut total reflexul de a plăti. Ziarele au dispărut, ce se găsește la tarabe, din păcate, e foarte subțire. Lumea nu mai are obișnuința de a scoate un ban ca să citească informație. Dacă nu primești ceva fizic, ai impresia că informația e gratuită. Dacă plătești pentru ea online, simți că e un act caritabil. E un gest de noblețe să ajuți niște amărâți de jurnaliști să-și facă treaba.

Ceea ce nu a fost departe de adevăr. A fost foarte greu pentru noi să reușim să comunicăm în timpul campaniei că nu e vorba de donație. Și puțini oameni au înțeles că nu e vorba de donații.

Am lucrat cu o platformă din Germania numită Steady. Ei se ocupă de toată birocrația și ne dau nouă o singură factură. În loc să am 1643 de facturi pe masă, folosim acest serviciu.

Următoarele luni pentru Inclusiv.ro

Am decis să facem câteva materiale la început, ca un compromis, pentru ca oamenii să vadă că nu se abonează doar pentru o promisiune. Poate că ele nu sunt cele mai grozave materiale de care suntem capabili. Mai avem câteva în lucru. Podcastul despre șpagă a fost foarte bine primit. Există un potențial enorm pe zona de podcast investigativ. Vrem să dezvoltăm această parte.

Primul pas e să ne așezăm. Am găsit un spațiu pentru redacție. Al doilea pas ar fi să implicăm comunitatea. Vom avea o serie de mici formulare pe care le vom trimite membrilor noștri prin care le vom cere să trimită ideile lor de subiecte.

Va fi un experiment continuu. Urmează să dezvoltăm platforma. Sunt doar două pagini, nu avem un editor text. Și dacă am avea subiecte nu am avea cum să le publicăm. Vom începe documentarea de noi materiale, astfel încât în octombrie să putem lansa oficial publicația cu câteva materiale foarte bune.

Efectul Facebook asupra presei

Am fost cu toții în era a târâșului pe internet, în care toată lumea a făcut ce a putut și nu și-a dat seama care vor fi efectele. Acum ne dăm seama în ce direcție merg lucrurile și să putem lua măsuri. Facebook rămâne un instrument important de ajuns la oameni. Trebuie să schimbăm puțin direcția tranzitului. Ne-am aruncat pe Facebook cu tot conținutul. Trebuie să inversăm tranzitul informației. Să-i aducem din Facebook pe canalele noastre proprii. Noi vom avea în platformă o zonă de membru unde vrem să ținem discuțiile pe marginea articolelor.

Relația dintre jurnalismul independent, cititori și branduri

1643 de oameni au dat bani în avans pentru un an pentru o idee. Dacă permiteam contribuții lunare, Steady, platforma pe care o folosim, a estimat că am fi strâns 400.000 de euro. Pentru că mulți nu au să-ți dea 100 de lei astăzi, dar pot să-ți dea 5 lei pe lună.

Pe noi ne interesează colaborarea cu persoane fizice, nu cu firme. O companie are o agendă, evident. Am avut câteva niveluri de membership foarte mari, au fost mai mult de test. Surpriza plăcută a fost că 7 persoane au ales pachetul de 1.200 de euro pe an. Cel mai mare pachet a fost de 6.000 de euro și testul nu a reușit, pentru că nu a dat nimeni suma aceea.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.