Vlad Andriescu
Stemata e un brand recent de ceasuri, cu sediul la Urziceni, în județul Ialomița. Într-o țară care nu a produs ceasuri multă vreme, tinerii încearcă să readucă pe piață numele locale. Am povestit cu Ionuț-Cătălin Mihălache, fondatorul Stemata, despre cum a ajuns la antreprenoriat, care este inspirația pentru colecția lansată, dar și pentru cele care urmează.
„O poveste nu atât de romantică pe cât pare”
Am vrut să aflăm care a fost traseul lui Cătălin până-n momentul în care a lansat brandul Stemata. A absolvit matematică-informatică la Urziceni și și-a dezvoltat pasiunea creativă la Facultatea de Arhitectură din București. Odată ajuns în Capitală, a realizat că are nevoie de venituri mai mari pentru a-și permite un laptop de randări sau chiar materiale esențiale, precum guma plastică, foi de plotat sau alte consumabile zilnice. Așa că a decis să se angajeze la 5-6 luni după ce a intrat la Facultate.
„În domeniul arhitecturii nu am putut să mă angajez. Deși mă plăceau angajatorii și treceam peste comuna problema de experiență, nu doream să am program fix, având în gând ca ziua să merg la facultate iar seara să lucrez la ceva propriu, o companie proprie. Nu știam încă ce anume, dar știam că trebuie să lucrez pentru mine”, povestește Ionuț-Cătălin Mihălache.
A tot căutat joburi care să-i permită să aibă și timp și care să-i ofere satisfacție, dar cum spune și el, „o poveste nu e atât de romantică pe cât pare”. Așa că a ajuns să lucreze pentru o patiserie, inițial ca vânzător, apoi ca vânzător-manager. Acesta a fost începutul drumului său spre industria ceasurilor, cumva.
Administratorul patiseriei era turc și se înțelegea bine cu Cătălin. Chiar dacă munca era grea, atmosfera era plăcută. Așa a ajuns să cunoască un prieten al acestuia care l-a întrebat dacă nu vrea să vândă ceasuri de mână ale unei firme turcești.
„Zis și făcut, am spus că asta este șansa mea să scap de patiserie. Lucrasem acolo de un an și zilnic îmi făceam strategii cum să evadez. Eram cunoscut printre colegi, la facultate, ca miroseam mereu a patiserie. De multe ori plecam direct din patiserie la corecturile sau cursurile de la facultate”, își amintește Cătălin.
A ajuns să lucreze așadar în trei locuri. Se ducea la facultate, lucra la patiserie și aducea și ceasuri din Turcia. A avut succes foarte rapid cu firma de ceasuri, chiar dacă vindea doar printr-o pagină de Instagram și comenzile le lua prin telefon sau pe WhatsApp.
Simțea că e pe drumul cel bun atunci când lucrurile acestea se întâmplau, în 2016-2017 și pentru că lucrurile intraseră într-o anumită stabilitate a decis că 3 locuri de muncă nu sunt suficiente, așa că s-a angajat și la o firmă de arhitectură pentru persoane juridice ce se ocupa de consilierea financiară și finanțarea proiectelor prin fonduri de investiții sau europene.
Dar cum poveștile frumoase sunt rezervate altor pagini, lucrurile s-au dus rapid la vale. În Turcia au apărut probleme politice și euro a crescut foarte mult, așa că nu au mai putut susține cash flow-ul. Și-a dat demisia de la patiserie și de la biroul de arhitectură, a intrat într-o depresie adâncă, după cum chiar el spune, și a ratat și promovarea anului universitar.
Șansa
În toată această perioadă grea, lucrurile au luat-o însă pe o turnură favorabilă. După un timp a primit un telefon de la firma de arhitectură de care și-a dat demisia și a primit o întrebare care urma să fie punctul de pornire pentru Stemata. „Vrei să aplici pentru fonduri de investiție? Avem o ocazie pentru tine!”.
Așa că folosind fondurile a pus în practică o idee ce i-a venit inițial după ce s-a dizolvat compania de import de ceasuri creată împreună cu partenerul turc, dar a transformat-o pentru a fi un brand original.
Prima schiță antreprenorială trebuia să fie un brand propriu de ceasuri, dar care să aibă un design deja cumpărat, „de catalog”, pe care să-l vândă apoi în România. Pe vremea aceea brandul s-ar fi numit „București”.
„Ceasul ar fi arătat comun și nu credeam în acest design. Îmi puneam problema serioasă să vând ceasuri de la alte branduri. Așa că, conceptul inițial al brandului Stemata, sau “ București” cum doream să se numească atunci era al unui brand de retail, fără produse proprii”, spune Mihălache.
După această idee de început, cu ajutorul fondurilor primite cu ajutorul fostei sale firme de arhitectură, a dezvoltat un brand cu design propriu, pentru care pregătește mai multe colecții.
„Astfel, pentru prima colecție Stemata, cea care este în momentul de față disponibilă pe site-ul nostru, am folosit la bază un design italian, inspirat evident din ideile faimosului designer de ceasuri Gerald Genta. Având forme elegante și linii sportive și punând în lumină greutatea oțelului și nonșalanța fețelor lucioase”, spune fondatorul Stemata.
Brandul și designul Stemata
„Acest tip de design l-am ales fiind influențat de spațiul religios român, asemenea logoului Stemata. În facultatea de arhitectură se pune mare accent pe arhitectura ecleziastică și mie, personal îmi place să vizitez biserici românești și să le analizez arhitectura, ornamentele și fațadele. Steaua logoului este steaua în 8 colțuri deseori asociată Fecioarei Maria, iar ceasul din colecția Nox Caelo Code folosește o ramă ce susține luneta ceasului ce se aseamănă cu tâmplăria folosită la geamurile exterioare ale chiliilor din mănăstirile de lemn din nordul României”, explică Cătălin Mihălache abordarea de design a ceasurilor Stemata produse la Urziceni.
Deși prima colecție are la bază un design existent, acesta e modificat cu specificațiile exacte cerute de Stemata, atât în privința mecanismului, dar și a designului.
„Stemata se referă la stema pe care o purtăm fiecare, la principiile și ideile ce ne formează ca om, individual. Astfel, prin achiziția unui ceas Stemata dorim să oferim asocierea dintre principiile noastre morale și stema individuală a clientului”, explică Mihălache alegerea numelui brandului.
Cătălin spune că își dorește clienți care să aibă aceleași principii ca și brandul, iar edițiile Stemata vor fi limitate la un număr de 320-500 de bucăți fiecare.
Cum se produc ceasurile Stemata
Industria ceasurilor este una complexă, iar brandurile românești abia au reînceput să apară. Am vrut să aflăm de la Cătălin Mihălache modul în care se mai produce un ceas astăzi.
„ Componentele evident sunt furnizate din Asia ca în cazul tuturor ceasurilor din lume. Cei care nu știu, chiar și ceasurile “swiss made” ce sunt foarte bine consacrate în industrie trebuie să aibă 60% din costurile de producere și elementele principale de fabricație realizate în Elveția, însă cum prețul pieselor din Asia nu depășește 40% din costurile totale de producție, acestea pot primi “swiss made” chiar dacă au 90% componente din Asia”, explică Cătălin.
Prima serie din colecția Nox Caelo Code a fost asamblată la Urziceni de o echipă foarte mică, formată inclusiv din Cătălin. Echipa de 4 persoane a folosit piese din India, China, România și Japonia.
Odată cu lansarea primei colecții, care testează piața și reacția oamenilor, au fost început demersurile subcontractării unei linii de producție din Hong Kong ce se va ocupa de fabricarea ceasurilor. De asemenea, Stemata folosește și o altă firmă care se ocupă de inspecția tehnică și estetică a produselor.
Dar chiar dacă în cuvinte lucrurile par simple, tot procesul a fost complicat și, de multe ori, părea irealizabil cu bugetul avut la dispoziție. A fost nevoie de doi ani de pregătiri și un an efectiv de muncă pentru o colecție finită.
Ceasuri românești pe o piață neobișnuită cu așa ceva
Stemata are ca obiectiv vânzarea unor ceasuri produse local în România. Costul lor nu pare atât de mare, aproximativ 700 de lei, dar Cătălin spune că acest cost e încă destul de mare pentru publicul românesc.
Cu toate acestea, după această primă colecție lansată, Stemata plănuiește lansarea de noi modele care vor fi mai scumpe și complexe tehnic.
Stemata vrea să lanseze încă o nouă colecție până la finalul lui 2020, iar inspirația va fi din personalitățile României. Oricum, pe termen lung, dorința este de a avea două colecții în fiecare an, în ediție limitată. În plus, cu ajutorul feedback-ului publicului următoarele colecții vor avea un mecanism automatic.
Și apropo de feedback, acesta, spune Cătălin, a fost puternic pozitiv. „Oamenii fiind captivați în primul rând de faptul că am adus pe piața românească ceasuri cu design propriu, la prețuri foarte accesibile. Astfel făcând posibilă achiziția unui ceas premium, unui nrumăr mare de persoane”, spune fondatorul Stemata.
Pandemia a modificat planurile brandului din Urziceni care angajează cinci persoane și colaborarează cu alte 10-15 oameni sau entități juridice. Cătălin spune că dacă nu era perioada aceasta sigur ceasurile ar fi fost în magazinele fizice din mall-uri din București, Buzău sau Ploiești.
Momentan ceasurile sunt vândute online, pe site-ul propriu și nu numai, dar piața arată diferit.
„Magazinele de ceasuri și accesorii fizice au rata de conversie mult mai mare, un potețial cumpărător plecând cu un ceas în 85% de cazuri după 3 vizite la magazin. Spre deosebire de internet, unde un client trebuie să ia contact cu un brand de minimum 10 ori, din 10 puncte de sprijin diferite pentru a își pune problema unei potențiale achiziții. Astfel deși costurile și stocurile pentru un magazin fizic sunt mai mari, pe termen lung este avantajos în cheltuielile de marketing”, spune Cătălin Mihălache.
Provocările prezentului și viitorului pentru ceasurile din Urziceni
Cătălin explică faptul că provocările avute odată cu lansarea Stemata au fost aceleași ca la deschiderea oricărei afaceri.
„Ce am observat special însă, este că audiența românească este intrigată de brandul nostru, lucru ce ne avantajează și ne pune în dificultate în același timp”, explică acesta.
Dificultatea, spune fondatorul, vine din faptul că fiind un brand românesc, sunt judecați și testați mai intens decât o companie din străinătate. Spune că primesc numeroase mail-uri, mesaje și telefoane unde sunt ori criticați, ori lăudați de public.
„Acest lucru îl considerăm un atu și un dezavantaj real, tocmai prin această dualitate fiind greu să luăm decizii de dezvoltare. Să ne axăm pe centralizarea producției și intensificarea măsurilor de control al calității accesând astfel un grup select și restrâns de cunosctori în domeniu, sau să ne dezvoltăm și să ne extindem în magazine devenind un butic de accesorii premium?”, își exprimă Cătălin dilemele antreprenoriale.
Întrebat de start-up.ro ce i-ar spune, obiectiv, cuiva pentru a-l convinge să cumpere un ceas Stemata, Ionuț-Cristian Mihălache spune că ar explica faptul că e un ceas de designer la un preț accesibil.
„Și subiectiv i-aș spune că sunt șanse 1 la 200.000 de români să găsești un model ca al tău și e un subiect bun pentru a înceăe o discuție cu un alt iubitor de ceasuri”, spune fondatorul Stemata.
