Octavian Palade
Printre aceste schimbări, pe care le-au făcut 97% dintre companii, munca la distanță este considerată cea mai utilă de majoritatea angajaților (44%), care se așteaptă totodată ca această măsură să rămână în vigoare ca practică standard pe termen mediu. În timp ce modelele operaționale variază în funcție de industrie, 56% dintre organizații au adoptat fie modele de lucru hibride, fie la distanță.
Adaptarea la criză a generat noi provocări, concentrate în jurul motivării și colaborării, aproximativ șase din zece dintre respondenții din România considerând aceste zone interne ca fiind cele mai vulnerabile în timpul perioadei de izolare. Alți 21% dintre cei chestionați au semnalat că organizațiile nu au reușit să furnizeze infrastructura și sprijinul necesar pentru ca munca să se desfășoare în condiții normale.
Nivelul scăzut de agilitate al companiilor din România este îngrijorător deoarece un studiu similar internațional McKinsey, derulat în colaborare cu Harvard Business School, a arătat că, în perioada marcată de COVID-19, organizațiile agile au fost de două ori mai rapide, mai adaptabile și au gestionat moralul angajaților mai bine decat cele considerate non-agile. Cercetarea subliniază, de asemenea, că multe elemente structurale ale organizațiilor agile, cum ar fi interacțiunile desfășurate după noi reguli și echipele multifuncționale, au ajutat considerabil în etapa inițială de lucru la distanță; în același timp, aspecte comportamentale precum împuternicirea angajaților și managementul prin susținere, focusul asupra performanței bazate pe rezultate, obiective și reprioritizarea resurselor, au câștigat o importanță semnificativă pentru angajați, pe măsură ce s-a instalat „viitoarea normalitate”.
„Evaluând agilitatea companiilor românești cu ajutorul Indexului nostru privind Agilitatea Organizațională, scorul general a fost relativ scăzut, 4,3 din 10, cu lacune multiple identificate pe mai multe dimensiuni, dar concentrate în jurul aspectelor comportamentale precum autonomia echipei, încurajarea luării de decizii, managementul prin susținere, coaching și feedback. Pe de altă parte, o viziune comună și o abordare centrată pe client arată o agilitate medie spre înaltă, dar indicii privind oamenii, respectiv elementele structurale legate de aceștia, indică un nivel de agilitate semnificativ mai scăzut”, a explicat Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din București și lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.
Există o mare discrepanță între industrii privind agilitatea, serviciile IT și cele financiare fiind cele mai avansate în acest sens, scorurile generale fiind cu până la 9 puncte procentuale mai mari decât cele obținute de companiile din alte sectoare.
În plus, managerii din România, din toate industriile, tind să supraestimeze nivelul de agilitate organizațională al companiei cu până la 25%, ceea ce înseamnă că unele lacune sunt mai puțin evidente pentru aceștia spre deosebire de cei din poziții non-manageriale. Cele mai mari lacune au fost identificate în zone precum „management prin susținere”, „testare și învățare” și „gestionare eficientă a dependenței angajaților de companie”. În mod similar, aspectele legate de „autonomia echipei” și „luarea deciziilor” sunt percepute ca fiind mai puțin agile de către respondenții de sex feminin, în timp ce „co-locație și dedicare” este văzut ca principalul punct nevralgic privind agilitatea de către angajatorii de la 40 de ani în sus.
„Pentru a trece la un model de operare agil, organizațiile trebuie să reflecteze la ceea ce au învățat în timpul crizei și să se gândească bine la ce practici vor să păstreze, cum ar fi beneficiile luării mai rapide a deciziilor și claritatea scopului. Acest lucru necesită, de asemenea, o amplă transformare a culturii organizaționale, care este mai dificilă ca niciodată, deoarece angajații lucrează de la distanță. Executivii români ar trebui să se orienteze spre schimbări pe termen lung, începând cu tactici de bază, dar concentrându-se pe transformări substanțiale de comportament", a spus Alexandru Filip, McKinsey.
„Indexul privind Agilitatea Organizațională - Perspectivă asupra României” a fost realizat la nivel local în prima jumătate a lunii octombrie 2020 și a inclus peste 400 de companii cu mai mult de 250 de angajați, din diverse industrii. Indexul privind Agilitatea Organizațională analizează următoarele dimensiuni: strategie, structură, oameni, procese și tehnologie.
Cercetarea internațională efectuată de McKinsey împreună cu Harvard Business School, care a analizat datele publice din peste 50 de organizații din întreaga lume, este disponibilă aici.
