Principalele tipuri de infracțiuni economice raportate în ultimii doi ani au fost fraudele comise de clienți (35%), criminalitatea cibernetică (34%), furtul de bunuri și bani (31%) și mita și corupția (30%). De altfel, fraudele comise de clienți au înregistrat cea mai mare creștere, de șase puncte procentuale, de la 29% în urmă cu doi ani.

La nivel global, toate regiunile au înregistrat fraude ale clienților în ultimii doi ani, cele mai afectate fiind Orientul Mijlociu, care a cunoscut o creștere de la 36% la 47%, și America de Nord, unde avansul a fost de la 32% la 41%.

Majoritatea industriilor au fost vizate de criminalitatea cibernetică, respondenții studiului PwC menționând că aceste incidente au afectat semnificativ activitatea companiilor. Acestea au arătat că fraudele și infracțiunile informatice ale clienților sunt cele mai perturbatoare pentru activitate dintre toate infracțiunile.

Profilul infractorilor economici

Frauda lovește/poate lovi atât din interiorul, cât și din exteriorul organizațiilor, iar în foarte multe cazuri există complicitate între fraudatorii externi și cei interni. Potrivit raportului, clienții, hackerii și furnizorii sunt responsabili de 39% din incidentele de criminalitate economică raportate în ultimii doi ani.

”Sub diverse presiuni, personale sau profesionale, cum ar fi atingerea anumitor rezultate, angajații pot apela la mită și corupție, la contabilitate creativă sau la alte acte frauduloase care pot prejudicia companiile financiar și reputațional. Controalele antifraudă contribuie la protejarea resurselor, reputației și siguranței companiilor, însă simpla definire de controale nu este suficientă. Este importantă verificarea implementării și aplicării controalelor definite” comentează Ana Sebov, liderul echipei de Forensic din cadrul PwC România.

Aproape jumătate dintre organizații au răspuns la infracțiuni prin implementarea și îmbunătățirea controalelor, iar peste 60% din organizații încep să folosească tehnologii avansate, precum inteligența artificială și învățarea automată pentru combaterea fraudei, corupției sau a altor infracțiuni economice.

Alte concluzii ale raportului

  • 1 din 5 respondenți au menționat că fraudele efectuate de furnizori au avut impactul cel mai mare.
  • 13% din respondenții care au fost victimele fraudei în ultimii doi ani au raportat pierderi de peste 50 de milioane de dolari ca urmare a acestor incidente.
  • Comportamentele anticoncurențiale, folosirea de informații privilegiate, evaziunea fiscală, spălarea de bani, mita și corupția au fost raportate ca fiind cele mai costisitoare fraude, raportate la pierderile directe și costurile necesare cu măsurile de remediere.
  • Companiile arată că adoptarea noilor tehnologii implică costuri ridicate, lipsa de expertiză, resursele limitate. 28% din respondenți nu sunt siguri de valoarea adăugată a acestor soluții.