Alexandra Ciornei
O analiză realizată de Zarina CRM, un soft românesc de management al relațiilor cu clienții, arată că TechUp România nu este un program obișnuit de digitalizare, prin care IMM-urile își pot cumpăra echipamente, software sau soluții pentru modernizarea activității. Schema este destinată proiectelor de cercetare-dezvoltare care continuă cu investiții în capacități de producție sau de prestare a serviciilor.
Valoarea unui proiect eligibil trebuie să fie cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei. Astfel, investiția minimă se apropie de un milion de euro, un nivel de aproape cinci ori mai mare decât grantul maxim de 200.000 de euro disponibil în unele programe regionale de digitalizare pentru IMM-uri.
„TechUp este un program bun și rezolvă o problemă reală - ruptura dintre cercetarea făcută în România și producția care ajunge să se facă în altă parte. Dar nu este un program de digitalizare, iar confuzia asta va costa timp multor antreprenori”, a spus Dan-Ionuț Ciobanu, CEO al Zarina CRM.
Cercetarea și producția trebuie incluse în același proiect
TechUp România finanțează întregul traseu al unei tehnologii, de la cercetare și dezvoltare până la transformarea sa într-un produs sau serviciu care poate ajunge pe piață.
Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să includă două componente succesive. Cel puțin 2 milioane de lei trebuie alocate activităților de cercetare-dezvoltare, iar minimum 3 milioane de lei investiției în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor.
Cele două etape sunt integrate în același proiect și într-o singură cerere de finanțare. Prin urmare, o companie care dorește doar să-și modernizeze operațiunile curente, fără să dezvolte o tehnologie și fără să continue cu o investiție în producție, nu se încadrează în structura programului.
„Un IMM care citește «5,3 miliarde pentru firme» și își face speranțe va descoperi că îi trebuie un proiect de aproape un milion de euro și o temă de cercetare evaluată tehnic. Pentru firmele care vor să își modernizeze activitatea curentă, programele regionale de digitalizare rămân singura variantă realistă, iar acolo ferestrele se închid una câte una”, a adăugat Dan-Ionuț Ciobanu.
Companiile trebuie să vină cu finanțare proprie
Beneficiarii TechUp România trebuie să asigure din surse care nu beneficiază de un alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile. Pentru un proiect aflat la pragul minim de 5 milioane de lei, contribuția reprezintă cel puțin 1,25 milioane de lei.
Contribuția efectivă a companiei poate fi însă mai ridicată. Intensitatea maximă a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială și de 25% pentru dezvoltarea experimentală, la care se pot adăuga bonusurile permise prin regulile europene și regionale.
Astfel, procentul de 25% reprezintă contribuția financiară minimă impusă beneficiarului, nu o garanție că statul va acoperi restul de 75% din valoarea proiectului.
Schema se adresează atât întreprinderilor care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, cât și companiilor care își pot susține contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite bancare ori împrumuturi intragrup.
Ce tehnologii pot primi finanțare
Programul vizează proiecte din domenii cu valoare adăugată ridicată, precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală.
Lista continuă cu biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde, stocarea energiei și tehnologiile climatice. Sunt incluse și mobilitatea, tehnologiile spațiale, sistemele autonome, materialele avansate, producția industrială modernă, securitatea cibernetică și securitatea digitală.
Pentru componenta de cercetare-dezvoltare, companiile vor putea primi un avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat. Un nou avans va putea fi solicitat după justificarea celui precedent, iar beneficiarii care folosesc mecanismul vor trebui să raporteze trimestrial progresul proiectului și modul în care au utilizat fondurile.
Plățile din TechUp se vor întinde până în 2041
Bugetul total al TechUp România este de 5,313 miliarde de lei. Dintre aceștia, 2,657 miliarde de lei sunt destinați proiectelor de cercetare-dezvoltare, iar 2,656 miliarde de lei ajutoarelor regionale pentru investiții.
Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei. Acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026–2032, în timp ce plățile către beneficiari se vor desfășura între 2027 și 2041.
Calendarul extins înseamnă că firmele interesate trebuie să-și construiască planurile de investiții și de cashflow pe un orizont de mai mulți ani, fără să pornească de la premisa unei rambursări rapide a tuturor cheltuielilor.
Regulile finale de aplicare nu sunt însă cunoscute încă. Ghidul solicitantului, care va stabili lista exactă a cheltuielilor eligibile, condițiile pentru aplicanți, documentele necesare și calendarul depunerilor, urmează să fie publicat de Ministerul Finanțelor.
Până la apariția ghidului, firmele pot verifica dacă îndeplinesc pragurile generale și dacă proiectul lor include atât cercetare-dezvoltare, cât și investiția ulterioară în producție, însă o evaluare completă a eligibilității nu este încă posibilă.
