Panelul al 2-lea de discuții din Ziua 2 de la Financial Forum a fost dedicat IMM-urilor și metodelor de finanțare ale acestora, cu un mix de discuții despre finanțări, dificultăți, piață de capital, fonduri de la stat și fonduri nerambursabile, într-o discuție moderată de Vlad Andriescu.

Invitații panelului au fost Emil Ionescu (iabilet.ro), Camelia Luciana Taină (Ministerul Antreprenoriatului și Turismului), Zuzanna Kurek (Cornerstone Communications) și Raluca Prelucă (fonduri-structurale.ro).

Speakerii au discutat despre dificultățile din pandemie, despre programele de finanțare ce urmează să fie deschise, dar și despre modalitățile prin care se pot lista antreprenorii la bursă.

”Ultimii doi ani înseamnă, pe lângă dificultățile provocate de pandemie din perspectiva finanțărilor, și finalul perioadei financiare 2014-2020, început de 2021-2027. Asta se traduce în oportunități de finanțare mai puține, pentru că au fost lansate majoritatea call-urilor înainte de această perioadă - majoritatea proiectelor au fost deja contractate, majoritatea banilor au fost deja contractați în perioada 2014-2020, iar pentru perioada 2021-2027 suntem în negocieri cu Comisia Europeană pentru aprobarea priorităților finale de finanțare pentru această nouă perioadă financiară”, a explicat Raluca Prelucă.

Joburi în IT - Eviden (Atos) lansează un centru de Cloud în Timișoara

Provocări pentru antreprenorii care au luat granturi

„Cu toate acestea, în ultimii doi ani am văzut că CE a aprobat niște ajutoare, un cadru special de criză prin intermediul căruia am avut posibile de granturi - inclusiv cele gestionate de Programul Operațional Competitivitate, de exemplu. Ce-am observat noi în acești ultimi doi ani este că foarte multe companii care înainte nu accesaseră fonduri nerambursabile - fie ele guvernamentale, fie europene - au beneficiat de măsuri de sprijin. Asta s-a întâmplat prin intermediul noii platforme gestionate de ministerul antreprenoriatului - o platformă care funcționează mult mai bine decât orice am avut anterior ca platforme. Este de apreciat faptul că Ministerul a putut să gestioneze mult mai multe cereri de ajutoare decât o făceau în mod obișnuit - este un număr record de beneficiari de fonduri și asta a dus și la anumite neajunsuri. De exemplu, pe Măsura de Microgranturi, la finalul anului trecut, 25% dintre cei care primiseră bani în prima sesiune erau puși în situația de a da banii înapoi pentru că nu au încărcat raportul de progres la timp în această aplicație. Am văzut că există voință politică în a acorda o dispensă acestor beneficiari, să poată să-și încarce rapoartele și să nu fie nevoiți să dea acești bani înapoi”, a mai spus aceasta.

„Deși ar fi trebuit să fie măsuri care să fie implementate rapid și să existe această oportunitate de capital pentru companii în mod rapid, pentru măsurile lansate în 2020 vedem că abia acum terminăm de semnat contracte de finanțare pentru acești beneficiari. Pentru mulți dintre ei s-ar putea să fie destul de târziu și să fie destul de greu să crească cu acești bani”, spune specialista în fonduri europene.

Oportunități de finanțare pe inovare și digitalizare

„Cu toate acestea, lăsând aceste măsuri de criză la o parte, vor exista oportunități de finanțare în special pe zona de inovare și digitalizare. Pe lângă programele gestionate de ministerul antreprenoriatului, sperăm să avem o nouă linie pentru proof-of-concept gestionată de Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional, o nouă linie de finanțare anunțată deja din 2019, cu o schemă de ajutor de stat publicată deja în Monitorul Oficial și sperăm că această linie de finanțare să fie anunțată cât de curând de Autoritatea de Management. Avem și primul răspuns în acest sens”, a explicat Raluca Prelucă.

Ea a menționează că vor fi disponibile și mai multe finanțări prin PNRR. „De asemenea, vom începe să avem disponibile finanțări prin PNRR și aici vorbim despre o linie pentru digitalizarea IMM-urilor care nu operează în domeniul IT. Este o linie care inițial trebuia să se desfășoare pe cadrul multianual obișnuit, dar a fost mutată în PNRR și ar trebui să se lanseze în primul semestru al acestui an și sperăm să avem această oportunitate. Și, încet-încet, vor apărea noile apeluri pentru noua perioadă financiară”, spune aceasta.

Nestor simplifies and accelerates the skills management process with AI...

Despre tendințele în Finanțarea Europeană Raluca menționează că: ”Se va pune din ce în ce mai mult accent pe inovare, pe găsirea produselor care aduc valoare adăugată pentru sectoarele în care sunt ele dezvoltate și vom vedea un accent din ce în ce mai mare pe instrumente financiare și nu doar pe granturi cum am văzut până în prezent - vom avea aceste oportunități de a obține capital prin intermediul instrumentelor financiare de garantare sau de tip equity”.

”Trebuie să înțelegem finanțatorul European așa cum înțelegem orice finanțator. Orice finanțator urmărește niște obiective. Dacă cei din zona clasică - bănci, VC-uri - urmăresc un return financiar, finanțatorul European urmărește un return în politicile pe care le implementează. Acestea pot fi din zona ocupării (n.red. - locurilor de muncă) - așa cum avem aceste obiective și în programele anterioare precum Start-up Plus, în care startupurile trebuiau să asigure un anumit număr de locuri de muncă și sustenabilitatea lor pentru o anumită perioadă - iar acum vom merge mult pe zona de politici de inovare a UE și ale Europei, în general. La nivel de UE ne dorim să fim printre cei mai buni pe zona inovării și asta putem face doar sprijinind produse inovatoare. Sperăm ca Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional să lanseze acest prim apel pe «Proof of Concept», un apel complet nou față de modul în care am finanțat până acum produsele inovatoare în România și, cu siguranță, bazându-ne pe rezultatele acestui program, autoritățile de management vor gândi tot mai multe programe pentru sprijinarea dezvoltării acestor produse și servicii inovatoare în companii. Deci nu vor fi neapărat legate de anumite verticale, deși energia la momentul de față și mediul și digitalizarea sunt teme importante la nivel European. Vom putea face asta pe mai multe verticale de business. UE susține foarte mult inovarea socială și sperăm să vedem asta și în România - soluțiile propuse de inovatori sociali care pot rezolva și probleme sociale și să aducă și creștere în comunitatea vizată.”