Acest articol a apărut inițial ca Nota Redacției în newsletter-ul start-up.ro din data de 1 iulie 2021. Abonează-te și tu pentru a primi zilnic cele mai noi știri, cele mai bune sfaturi!


Cu toții știm că pandemia COVID-19 a avut un impact mai mare asupra unor dintre industrii, iar printre cele mai afectate se află și HORECA. Oamenii au stat în case, restaurantele au fost închise, apoi au deschis doar terasele, apoi le-au închis iar, apoi vremea a fost urâtă și tot așa. Este clar că veniturile și profiturile antreprenorilor din HORECA s-au {{pr[43]}}ăbușit în această perioadă. O plasă de salvare a fost comanda online și livrarea acasă, dar nu despre asta vreau să vorbesc acum.

Contribuţia totală a sectorului elen al turismului la PIB-ul Greciei s-a situat în 2018 la 21,6 miliarde de euro, iar acest lucru înseamnă că generează peste un sfert din PIB-ul țării. Pentru veniturile din turism a fost estimată o scădere cu 80% în 2020, la 3,5 miliarde de euro. Se vede clar influența negativă a pandemiei. Acum în 2021, an în care avem vaccinuri împotriva virusului COVID 19, este de așteptat ca turismul să crească peste tot în lume. Așadar, pentru prima vacanță post-pandemică în străinătate am ales ca destinație Grecia, mai exact, Santorini și eram curios să văd ce ne așteaptă: cât de mulți turiști sunt, cum suntem primiți de hoteluri, restaurante etc.

Pe lângă faptul că majoritatea au fost amabili atunci când ne-au servit, am fost surprins să văd că majoritatea ne-au adus și ceva din partea casei, fie un fel de aperitiv, fie un desert mic sau ambele. O măslină, o pastă de roșii, o felie de pepene. Nimic extraordinar, dar gustos și un gest frumos. Nu era nevoie să facă asta, însă faptul că au făcut-o m-a determinat să mă simt mai bine, să mă relaxez și să mă bucur și mai mult de experiență. Într-un final, cred că un asemenea gest duce la un consum mai mare al clientului și la un bacșiș mai bun pentru chelneri.

Instinctul pentru mulți ar fi să nu ofere nimic din partea casei, să crească prețurile și să încerce să recupereze pierderile din 2020. Ceea ce am văzut că se practică în unele localuri în România, mai ales pe litoral unde patronii au mărit prețurile pentru că oamenii oricum vor să meargă în concedii și în vacanțe după o perioadă lungă de stat în casă. Această {{strategie[43]}} poate că este eficientă pe termen scurt, dar pe termen lung nu va fi roditoare. Ok, m-ai „păcălit” o dată să plătesc produse la suprapreț, dar a doua oară nu mai vin și nici nu recomand prietenilor, familiei și așa mai departe.

Pe de altă parte, dacă ți-ai dat interesul să faci clientul să se simtă cât mai bine, păi atunci o să revin și o să le recomand și celorlalți să treacă pe la tine. Întâmplarea face ca unii dintre prietenii noștri să meargă în august tot în Santorini și să fii sigur că le vom recomanda restaurantele unde servirea a fost bună, mâncarea de calitate și prețurile corecte.

Apropo de prețuri, înainte să vizităm diferitele restaurante, m-am uitat pe Google Maps să văd unde sunt, să caut poze și eventual un meniu ca să ne facem o idee referitoare la ceea ce urma să găsim acolo. Multe poze la meniuri erau din 2018/2019 și aveau și prețuri afișate. Uimirea a fost că multe dintre preparate aveau același preț și în 2021, iar altele aveau doar un plus de 2-3 euro. Asta în condițiile în care veniturile din turism au scăzut cu 80% și restaurantele au stat închise.

Într-un final, ce vreau, de fapt, ar fi să le reamintesc antreprenorilor români din HORECA de proverbul „vorba dulce mult aduce”. Știu că a fost o perioadă grea, dar nu e cazul „să te răzbuni” pe clienți cu prețuri mari, încercând să recuperezi mai repede banii pierduți. Mai degrabă, strategia de a încerca să te faci plăcut pe termen lung ar putea fi mult mai eficientă, pentru că lumea oricum are „foame” de a ieși la restaurant, de a reveni cumva la normalul de dinainte de pandemie.