Cât de puțin susține, de fapt, statul român cercetarea și inovația

ITIF (Fundația pentru Tehnologia Informației și Inovației) a publicat raportul privind impactul asupra inovației la nivel global a țărilor. România se clasează pe locul 38 din 56 de țări incluse în clasament. Suntem în spatele Turciei, Bulgariei, Poloniei, Letoniei sau Slovaciei, dar înaintea Greciei, Rusiei sau Ucrainei, cel puțin la nivel european.

Studiul ITIF a vrut să vadă impactul politicilor privind inovația din diverse țări asupra ecosistemului global. Raportul a luat în calcul politicile publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovația – de la acordarea de facilități fiscale, până la bugetul acordat cercetării.

La nivel global, țările care susțin cel mai mult inovația sunt Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Singapore și Olanda. Raportul arată că există o legătură directă între măsuri luate de stat și procesul de inovație.

Citiți opinia lui Bogdan Savonea, fondator The Pole Society, despre ceea ce ar trebui să faci România în privința startup-urilor. 

Raportul integral poate fi citit în documentul de mai jos, dar un rezumat al celor mai importante lucruri pentru România puteți citi în articol. 

2016 Contributors and Detractors – Countries Impact on Innovation by Vlad Andriescu

Ce este inovația?

Un lucru interesant în raport e definiția inovației și impactul ei asupra statelor. Astfel, inovația, așa cum este definită de ITIF, înseamnă producerea de valoare nouă în lume, chiar dacă aceasta este prin noi tehnologii, noi modele de business, noi produse sau servicii. Potrivit departamentului de stat pe Comerț din Statele Unite, inovația tehnologică a dus la 75% din creșterea economică a Statelor Unite de la Al Doilea Război Mondial până astăzi. De asemenea, două treimi din creșterea productivității sectorului privat din Marea Britanie, între 2000 și 2007 se trage din inovație. Practic, fără inovație, creșterea economică e aproape imposibilă.

Ce înseamnă investiții bune în politici de inovație din partea unui stat: investiții în cercetare, dezvoltare, politici eficiente pentru transferul de tehnologii din universități spre comercializare, deschidere către politici de primire a imigranților pregătiți din punct de vedere tehnic, inițiative de susținere a studiilor tehnice și de matematică. Mai există și politici distructive: taxe mari și lipsa de susținere a imigranților.

Inovație și taxare

În privința susținerii inovației prin taxare, România e printre ultimele țări din lume la acest nivel. Suntem pe locul 45 din 56 de țări . Câteva exemple de tipuri de susținere la nivel mondial pot fi analizate în tabelul de mai jos.


Politici de insentivare

Costul educației

Dacă nu educăm oameni inovatori și pregătiți, atunci nici nu vom avea rezultate. Unul dintre indicatorii care arată cât de mult contează pentru o țară inovația și proprietatea intelectuală este investiția în educație pentru fiecare student. De exemplu, în Norvegia, statul cheltuie 18.000 de dolari pentru fiecare student, cifre asemănătoare fiind și în Elveția, Singapore, Danemarca și Suedia.

România cheltuie, potrivit raportului, 2.400 de dolari pe student, fiind ultima în Europa la acest capitol.

Mitul României științifice

Există un mit – că românii sunt mai pregătiți decât alte țări în domeniile tehnice. Într-adevăr, se văd rezultate la olimpiade internaționale, românii au calități tehnice foarte bune, dar numărul de absolvenți în domeniul științei este extrem de redus. Într-o economie unde proprietatea intelectuală contează din ce în ce mai mult, e important să avem absolvenți care să fie pregătiți pentru cerințele pieței globale.

Țara care stă cel mai bine la acest capitol este Noua Zeelandă, cu 1,67 absolvenți la 1.000 de locuitori, urmată de Marea Britanie. România e printre țările cu cel mai slab număr de absolvenți din domeniul științei – 0,66 de oameni la 1.000 de locuitori. De asemenea, stăm foarte prost la numărul de absolvenți care muncesc în domenii asociate științei. 5% din absolvenții de educație superioară ajung să muncească în această zonă. Mai slab ca noi stau doar Chile și Columbia.

Science graduates

De asemenea, România e pe locul 43 la numărul de universități performante – 4 în top 100. În plus, România are 0,90 de cercetători la 1.000 de locuitori. Spre deosebire de noi, Estonia are 3,48 de cercetători la 1.000 de locuitori. Până și Bulgaria stă mai bine – 1,65/1.000 de locuitori. În Finalnda, 7,41 de cercetători pot fi găsiți într-un eșantion de 1.000 de locuitori.

Suntem departe și la cheltuielile pe cap de locuitori pentru cercetare și dezvoltare, ultimii din Uniunea Europeană. România cheltuie 301 dolari pe cap de locuitori pentru inovație. Coreea de Sud cheltuie aproape 2.000 de dolari, în timp ce Finlanda 1.800 de dolari.

Dezastru este la suma cheltuită pe cap de locuitor pentru cercetarea în cadrul universităților. Pe când Letonia cheltuie 156 de dolari, România e ultima în clasament, cu 8 dolari pe cap de locuitor pentru cercetare universitară. Mai slabi decât noi sunt cei din Filipine și Vietnam…

Funding universitar

Pirateria, cap de afiș

În 2009, 4 din 10 softuri instalate pe calculator sau mobil erau piratate, adică o valoare de 51 de miliarde de dolari. Statele Unite și Japonia, printre cei mai mari producători de software la nivel mondial au și cea mai mică rată a furtului. În Statele Unite, rata pirateriei e de 19%.

România are o rată a pirateriei de 63%, în spatele noi fiind Bulgaria, cu 64% și Ucraina, 84%.

Piraterie

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".