Oana Coșman
Au urmat câteva luni în care a mers zilnic pe stradă pentru a încerca să-i convingă pe șoferii de taxi că alternativa sa este mai bună, bazându-se, la început, pe puterea lui de convingere, apoi pe un prototip de aplicație pe care l-a realizat singur.
Așa începe povestea de succes a lui Markus Villig, fondatorul serviciului de ride-hailing Taxify, cel mai tânăr fondator de business care atinge o evaluare de 1 miliard de dolari. Am aflat-o chiar de la el.
---
În sala de evenimente de la Commons sunt vreo 50 de scaune care așteaptă să fie revendicate de antreprenorii români care vor participa la o întâlnire cu Markus Villig. Este trecut de ora 16 și îl aștept să vină de la aeroport pentru interviul pe care îl avem programat. Traficul din București îi dă peste cap planurile de a ajunge mai devreme. ”Venind din Tallinn, nu e chiar ceea ce mă așteptam”, îmi spune Markus odată ce ajunge. ”Dar nu-i chiar atât de rău”, spune el resemnat.
Pe chip i se citește oboseala – cu o seară înainte participase la Varșovia la o întâlnire similară cu antreprenorii plonezi care se prelungise câteva ore, iar de la noi pleca spre un nou oraș -, însă este entuziasmat că a ajuns și în România, țară despre care avea să-mi spună că este în top 4 pe Europa pentru Taxify, și va sta de vorbă cu antreprenorii de la noi.
Nu vrea să stea câteva minute să-și revină de pe drum, deja e jenat că a întârziat, își verifică repede mesajele și începem să povestim. Stând în fața lui și văzând cât de natural și cu smerenie (americanii spun ”humble”) se comportă, deși compania sa a ajuns anul acesta la statutul de unicorn și a strâns finanțări de aproape 180 de milioane de dolari, cred că eu eram cea care avea nevoie de încă vreo câteva minute ca să-și revină din uimire. Cred că în multe privințe, Markus a rămas încă liceanul care vrea să schimbe lumea. Iar discursul lui avea să mă convingă de asta tot mai mult.
”În perioada în care am început, nu ne gândeam la alte platforme sau alte aplicații ca fiind competitori pentru noi. Principalul competitor erau telefoanele, dispeceratele. Și acum, când ne uităm la București vedem că mai mult de jumătate din curse sunt cu taxiurile tradiționale, așa că încă e o grămadă de loc pentru dezvoltare, pentru ca aplicațiile și soluțiile digitale să crească”, îmi spune Markus.
Principalul competitor erau telefoanele, dispeceratele
A pornit Taxify, pe care-l pitch-uia pe la la finalul lui 2012 sub denumirea de mTakso, cu un împrumut mic de la părinți și cu multe zile petrecute pe stradă încercând să convingă șoferii de taxi să i se alăture. Spune că din momentul în care a avut ideea pentru platformă și până în momentul lansării a trecut cam o jumătate de an. A început mai întâi prin validarea faptului că există o problemă reală pe care ar putea să o rezolve – a făcut un studiu cu prietenii lui și a întrebat lumea ce părere are dacă ar există o platformă unde să poți chema un șofer printr-o simplă apăsare a unui buton, fără să mai suni într-un dispecerat.
Taxify - planificare și provocări
”Abia după ce am văzut că sunt interesați, am trecut la pasul următor. Acesta a fost să mă plimb pe străzile din Tallinn și să înscriu șoferii în platformă unul câte unul: deschideam ușa mașinii, mă așezam și vorbeam cu oamenii încercând să-i fac să se înscrie. Am făcut asta vreme de câteva luni bune, cred că vreo jumătate de an am mers în fiecare zi ca să recrutez șoferi. La început nu am avut aplicația, însă în câteva luni am făcut singur prototipul aplicației și am folosit asta ca să încerc să-i conving să se alăture”, povestește Markus, care a lansat oficial Taxify în 2013, la 19 ani.
De fapt, atragerea unui număr suficient de mare de șoferi a fost una dintre cele mai mari provocări ale sale de la început, și chiar și acum se confruntă cu reticența lor. ”Chiar și acum sunt mulți clienți în multe orașe, dar nu sunt suficient de mulți șoferi. Pentru noi, principala provocare a fost mai mereu cum să aducem șoferi pe platformă”, afirmă fondatorul Taxify.
Însă, a încercat să le explice de la început faptul că unul dintre cele mai mari beneficii pe care îl are prezența lor pe platformă este că pot câștiga mai mult cu ei. De exemplu, Taxify ia un comision de numai 15% de la șoferi, comparativ cu alte servicii similare.
”Le rămân comisioane mai mari cu Taxify și reușesc să câștige mai mulți bani. Iar asta atrage șoferi mai buni”, explică Markus.
De altfel, acestui fapt îi și atribuie o parte din succesul business-ului: pentru că și-a dat seama încă de la început că o bună parte din platforme neglijau șoferii, chiar dacă aveau bine pusă la punct zona de customer experience.
Cea mai bună cale de te mișca prin oraș
”Per total, cred că avem succes pentru că suntem extrem de pasionați de ceea ce facem, pentru că ne pasă de utilizatori și vrem să oferim cele mai bune servicii pentru utilizatori și șoferi. Acesta este unul dintre lucrurile cheie pe care ne concentrăm: ca șoferii să fie fericiți, să câștige bine. Dacă șoferii sunt mulțumiți, atunci îi atragem pe cei mai buni și asta înseamnă că și clienții primesc servicii mai bune”.
Gândindu-se la momentele de început ale afacerii, este convins că a reușit să-i convingă pe baza viziunii și misiunii pe care o propunea: ”cum să construim cea mai mare companie de tehnologie din Europa și să îmbunătățim viața a 100 de milioane de clienți. Mulți oameni au reacționat la asta, big goals, big mission”, afirmă el.
Și care este scopul său? Ca Taxify să devină cea mai mare platformă de pe segmentul transporturilor din Europa și Africa. Ca prin serviciile sale să ofere o alternativă utilizatorilor și șoferilor.
”Ne-am propus să oferim cea mai bună cale prin care lumea să se miște în oraș și să rezolvăm problemele legate de transport pe care le aveau”, detaliază Markus.
Probleme mai mari, oportunități și mai mari
Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care a decis ca, pe lângă Europa, să extindă serviciul Taxify și în Africa. Iar acolo a reușit deja să devină lider de piață.
”Atunci când ne-am uitat pe hartă, ne-am dat seama că Africa are printre cele mai mari probleme de transport din lume. Cei mai mulți oameni nu au mașini, transportul în comun este extrem de prost, iar oamenii nu se pot mișca, nu pot ajunge acolo unde au nevoie, iar asta se răsfrânge și asupra economiei, pentru că oamenii nu reușesc să ajungă la locurile de muncă. Este o problemă masivă care are nevoie de o rezolvare. Iar asta este una dintre chestiile care ne-au atras acolo. Și, în plus, cu cât este mai mare problema, cu atât este mai mare și oportunitatea”, spune el zâmbind.
Iar oportunitatea se traduce și prin zeci de mii de șoferi care și-ar dori să se alăture platformei, dar nu au propriile mașini. Așa că Markus și echipa sa au început colaborări cu bănci și alte instituții financiare pentru a-i ajuta pe șoferi să ia împrumuturi pentru a-și achiziționa mașini. ”De principiu, le dăm băncilor informații despre șoferi: gen, câte curse are pe săptămână, câți bani face. Asta oferă încredere băncilor despre șofer, pentru au la dispoziție toate aceste date pe care anterior nu le aveau”, spune el.
Și pentru că am adus vorba despre mijloacele alternative de transport, trebuie să menționăm și trotinetele electrice pe care Taxify le-a introdus acum o săptămână în Paris.
”Scopul nostru este de a acoperi toate cele mai bune modalități de transport și de a fi un business universal de transport pe care să-l poată folosi lumea”, explică Markus noul pas făcut.
Răspunsul parizienilor a depășit chiar așteptările sale, serviciul luând un avânt mai mare chiar decât cel de mașini la începutul Taxify. Este convins, totuși, că a ajutat faptul că la Paris are deja o jumătate de milion de utilizatori pentru Taxify.
De la mașinile altora la propriile trotinete
Tot de ajutor a fost și faptul că a adus o nouă alternativă la traficul dintr-un oraș extrem de aglomerat. ”Este un produs extraordinar de folosit în orașele mari, unde este trafic intens. Este mult mai ușor să te strecori printre mașini pe o trotinetă. E chiar și mai convenabil decât să iei o bicicletă și e mai ieftin decât o mașină”, declară Markus Villig.
Potrivit fondatorului Taxify, în acest moment sunt câteva mii de trotinete în Paris, planul fiind de a crește numărul lor la câteva zeci de mii. Modalitatea în care funcționează acest serviciu este destul de simplă: trotinetele se găsesc prin diferite zone ale orașului, după cum spune Markus, acolo unde lumea are mai multă nevoie de ele (bazându-se pe datele pe care le au din aplicație), iar utilizatorii le pot debloca cu ajutorul aplicației, pleacă cu ele și le lasă în oraș.
Ce este diferit la acest nou serviciu este faptul că, în acest moment, Taxify deține toate trotinetele, acestea fiind, de altfel, singurul ”bun” deținut de companie. Pe viitor însă, planul lui Villig este ca aceste trotinete să fie oferite în parteneriat cu firme care le produc, Taxify oferindu-le acestora expunere în fața clienților de pe platformă. ”Avem 10 milioane de clienți și le putem oferi producătorilor de scutere acces mai ușor la piață”, spune el.
Totuși, având în minte exemplul serviciului oarecum similar oferit de românii de la Pegas, Ape Rider, care s-au confruntat cu nenumărate cazuri în care bicicletele au fost ”pierdute”, am fost curioasă să aflu de la Markus dacă și-au luat în calcul posibilitatea ca aceste trotinete să se mai piardă sau să fie distruse.
”E drept, e un segment diferit de car-hailing, însă de asta am și luat acum mai mulți bani, ca să deschidem alte servicii, să fim mai agresivi și să creștem rapid”, afirmă el, precizând că au bugetat eventualele distrugeri din flota de trotinete.
Acesta este, în parte și unul dintre motivele pentru care au decis ca acum să strângă cea mai mare investiție de la înființarea serviciului: 175 de milioane de dolari. ”O bună parte din sumă este pentru expansiune. Dar un alt lucru spre care se duc banii este lansarea unor noi produse. Până acum am făcut doar auto, acum am intrat pe segmentul trotinetelor electrice. Acum ne uităm ce alte vehicule de mici dimensiuni am mai putea adăuga pe lângă mașini”, îmi explică Markus.
Cum crești un unicorn cu investiții mici
Însă cum au reușit să crească până acum un business având învestiții de doar vreo 2 milioane de dolari?
”Cred că am fost foarte disciplinați în modul în care am condus compania. Am încercat mereu să fim cât mai lean și eficienți în ceea ce facem, și să le dăm clienților toate economiile. În loc să angajăm sute de oameni și să ne luăm birouri mari, țelul nostru a fost să ținem totul simplu, să le oferim clienților prețuri mai mici și șoferilor venituri mai mari. Am fost economi și de aceea nici nu am avut nevoie de atât de mulți bani la început”, completează el.
Dar cum planul este de a face o extindere accelerată, o sumă mai mare a fost necesară și a venit, în principal, de la Daimler - compania din spatele Mercedes-Benz.
”Compania crește puternic, avem planuri mult mai ambițioase, avem nevoie de bani pentru a crește și mai rapid. Așa că acum folosim acești bani pentru a deschide noi țări, noi, orașe, pentru a lansa noi produse. Toți banii sunt pentru dezvoltare”.
A învățat, totuși, the hard way, cum spun americanii, că nu trebuie să se arunce în vâltoare în ceea ce privește expansiunea. Și-ar fi dorit să știe asta de la început, însă e o lecție pe care o stăpânește acum și care-l împiedică să mai facă această greșeală.
”Ce aș face diferit? Cred că aș începe cu mai puține țări. Când am început, am văzut că afacerea merge super bine în Estonia, însă, când ne-am apucat să scalăm, am făcut-o prea rapid. De exemplu, am încercat să ne extindem în 5-6 țări în același timp și nu a mers foarte bine. Apoi am scaled back și ne-am hotărât să ne dezvoltăm cu câte o țară pe rând și să facem lucrurile ca la carte ca utilizatorii să fie mulțumiți. Acum punem mult mai mult accent pe o țară ca totul să meargă bine. Nu ne apucăm de țări noi până nu vedem că ultimele adăugate funcționează foarte bine”, povestește el.
Miza orașelor mici
Din spusele lui Markus, pentru a-și îndeplini scopul de a deveni cea mai mare platformă de transport din Europa și Africa, mai au de acoperit sute de orașe. Tocmai de accea, nu evită nici cele mai mici comunități. Ideea e să reușești să te aliezi cu firmele locale de taximetrie.
”Cele mai mici orașe în care suntem prezenți au 10.000 de locuitori. Poți să operezi și în orașe foarte mici și cred că sunt destule locuri în care lumea dorește să aibă acces și la modalități potrivite și accesibile de transport și așa că vrem să mergem peste tot. Sunt taxiuri în fiecare oraș. Întrebarea e cum găsim modalitățile potrivite de a colabora cu ei, și asta încercăm acum să facem în multe țări”.
Chiar și în România, unde Markus Villig nu exclude nici aceste orașe mici, la fel cum nu exclude nici segmentul de trotinete electrice sau chiar motocicletele. Nu dă, însă, alte detalii despre planurile de extindere la nivel local, precizând doar că vom afla mai multe peste câteva luni.
Între timp, în România își strânge echipa pentru biroul pe care l-a deschis în primăvară. Are deja oameni de tech care se ocupă de îmbunătățirea hărților, și vrea să mai angajeze colegi care să lucreze din București. În ceea ce privește utilizatorii români, aceștia au reușit să ducă țara în top 4 la nivel european. ”Încă e o grămadă de loc de crescut și cred că anul viitor va fi și mai sus în clasament”, se grăbește să spună Markus, făcând referire, din nou, la problema găsirii unui număr suficient de mare de șoferi.
Îmbunătățiri continue pentru aplicația Taxify
Jonglează cu această problemă și continuă să dezvolte și aplicația. ”Partea de tehnologie este una dintre cele mai importante. Avem 100 de oameni pe partea de dezvoltare care lucrează zilnic la aplicație. Planul e să avem sute oameni care să lucreze la îmbunătățirea ei, la design, la partea de hărți, la problemele care țin de trimiterea mașinilor”, spune el. ”Creștem super rapid, avem o grămadă de lucruri de făcut, de îmbunătățit”, adaugă Markus precizând că, dacă ar fi să dea un sfat antreprenorilor la început de drum este de a pune clienții pe primul plan indiferent de cât de rapid se dezvoltă.
”Am prioritizat mereu cum să aducem servicii bune pentru clienți și șioferi mai degrabă decât să ne gândim la profit, să construim o afacere pe termen lung, nu să ne gândim cum să facem mai mulți bani într-un an. Cred că asta este problema cu multe startup-uri: încearcă prea rapid să facă bani și cred că ar trebui, de fapt, să aibă ambiții mai mari și să se concentreze mai mult pe o creștere pe termen lung”.
O chestiune de ambiție
Fix chestiunea de ambiție este ceea ce și-ar dori Markus ca antreprenorii români, precum și cei din întreaga Europă, să înțeleagă.
”Cred că problema startup-urilor europene e că avem nevoie să fim mult mai ambițioși. Când te uiți la cele mai mari companii tech din Europa și SUA, practic, cele din Europa nu există. Cele mai mari companii tech din Europa sunt încă de 30 de ori mai mici decât cele din SUA și încă avem atât de mult să-i prindem din urmă. Sper ca Taxify să fie un exemplu bun că poți să concurezi cu companii americane și că și companiile europene pot câștiga”.
Pentru Markus și Taxify asta înseamnă dezvoltare continuă și ținta de a deveni lider și pe piața europeană. Abia după alți ani ia în considerare extinderea și în alte zone, după ce va reuși să acopere cât mai bine țările și orașele din cele două zone în care platforma este prezentă acum. ”Noi ne-am uitat mereu la orașele care au cele mai mari probleme pe care le putem rezolva, unde putem aduce plus valoare oamenilor, și nu ne-am uitat la cine mai era pe acolo. Pentru noi ideea e să găsim orașele în care putem fi lideri și să oferim cele mai bune modalități de transport. Focusul este foarte clar pe Africa și Europa, să le cucerim și să câștigăm. Avem încă mult de lucru pentru anii viitori aici”, îmi spune Markus la încheierea interviului.
