- 1 Noiembrie 2024
Cultura ca parte din dezvoltarea de jos în sus
Anul acesta, PROW a însemnat o zi plină de discuții, pe cele 2 scene disponibile centrului de conferințe din Timișoara. Pe lângă ziua cea mare, PROW a însemnat și câteva evenimente conexe. Ce mi-a plăcut anul acesta și observ că e o constantă pentru vestul țării, este deschiderea administrației către colaborare cu mediul privat și ecosistemul întreg de startup-uri.
Am văzut asta și la evenimentul ROstartup, de încălzire pentru PROW, dar și pe scena conferinței, unde primii speakeri au fost primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și Adrian Mariciuc, Director Regional la ADR Vest.
În discursul de deschidere, primarul Timișoarei a reamintit celor din sală despre diversitatea culturală, etnică și confesională a orașului în care ne aflam. Cumva diversitatea este un laitmotiv în Timișoara, pentru că acesta a fost și subiectul principal al unui ghid de oraș pe care l-am avut după conferință.
Atât primarul, cât și ghidul, au menționat că aveau vecini de diverse etnii și religii, că au crescut auzind sârbă, maghiară, germană și că au sărbătorit și Paște ortodox, și Paște catolic, și Crăciun, și revelionul pe rit vechi. Diversitatea se vede atât pe străzile Timișoarei, dar se vede și la nivel cultural.
Și fix asta a fost una dintre remarcile primarului care a ajuns notată și la mine-n carnețel: ”cultura începe de jos în sus, prin spații fizice, din cartierele mici”. Așa crești cultura, așa crești inovarea.
Și e o teorie palpabilă, pentru că odată ce începi din cartiere, din comunități, orice proiect are rădăcini mai solide decât dacă vine de sus.
Viziune pentru produsele pe care le construiești
Prima pe scenă a fost și vedeta conferinței, Radhika Dutt, cu care am avut și eu plăcerea să discut înainte de PROW. Acum am văzut-o și pe scenă, unde a oferit niște ”formule magice” pentru cei care vor să construiască produse bazate pe viziune.
Ca într-o formulă matematică sau ca într-un exercițiu de storytelling, Radhika a proiectat pe scenă mantra viziunii radicale, care creează o poveste despre cine, ce și cum în care iterezi problema, dar te gândești și la o soluție de viitor.
Acel HOW parte din soluție e cel care setează viziunea.
Și așa cum a întărit și Pedro Sousa, care a condus parte de produs la Packhelp (cel mai mare start-up serie B din Polonia la momentul investiției de 45,6 milioane $ în 2021), viziunea de produs este o stare asociată viitorului. Ea nu se va întâmpla imediat, dar poate fi alăturată produsului, ca o proiecție spre care să se îndrepte toți. Ca o stea care să ghideze întreaga corabie.
Cultura în lupta cu giganții
Un alt discurs care mi-a plăcut mult a fost cel al lui Ali Khalid Rana, în prezent VP of Product la Bolt. Povestea lui însă nu a fost despre unicornul estonian, ci despre cum te lupți cu giganți internaționali în plan local. Iar aici a avut exemplu Noon, un startup de e-commerce din Emiratele Arabe, unde a fost head of product.
Noon se lupta și încă se luptă pe piața de e-commerce cu nimeni altul decât Amazon. Dar așa cum ne-a arătat Ali pe scenă, la diferențiatori precum preț sau rapiditate nu aveau cum să depășească gigantul lui Bezos.
Ce puteau face însă este să mizeze pe avantajul că aveau echipă locală și că înțelegeau populația către care vindeau.
Astfel au afișat întregul meniu direct în arabă și au oferit customer care, unde oamenii din Emirate puteau vorbi limba lor și puteau fi tratați un pic mai bine, ceea ce Amazon nu putea oferi. Plus că prin contact direct, puteau crește și obițnuința oamenilor din Emirate de a cumpăra online, într-o zonă în care mersul la mall este parte din cultura și din plăcerea lor.
Astfel, înțelegând cât mai bine publicul către care se adresau, Noon și-a găsit loc și a devenit un competitor real într-o lume în care spunem: ”hai să construim un Amazon în AI/ medtech sau alte industrii.”
Detaliile contează
Bătălia pe evenimente e una care și-a făcut actualizare de soft. De la locație, la lumini, la speakeri sau la partea experiențială amenajată în afara scenei. O vedem și noi la evenimentele noastre, dar și la cele la care mai mergem.
Și sigur că sunt aspecte care contează, de la înregistrare, la intrare și la experiența cu totul. Să meargă bine microfonul, prezentările să fie sincronizate, să ai ce face și în pauze pe lângă networking. Și dacă astea sunt detalii care contează mult, mai ales pentru public, că ei sunt destinatarul, clientul, pentru livratori există și detaliile din afara scenei care transformă evenimentul într-unul pe care le-ai recomanda și colegilor.
Iar ce mi-a plăcut la PROW și anul trecut și acum e că pregătesc detalii care să închege comunitatea de speakeri și moderatori. De la Speakers Dinner, până la a oferi flori tuturor femeilor care au vorbit la conferință și până la a pregăti experiențe care să-i ajute pe cei veniți din diverse țări și culturi să descopere ce înseamnă orașul gazdă.
A doua zi după conferință, echipa organizatorică a pregătit un tur istoric al Timișoarei, care să completeze experiența speakerilor și care să contribuie la o mai bună înțelegere a orașului și a felului în care se dezvoltă ecosistemul tech aici. Înțelegând istoria și contextul, orice loc devine mai ușor de cuprins. Pe lângă turul ghidat de oraș, echipa a mai dus speakerii și la un tur la Cramele Recaș, care a oferit o nouă ocazie de a înțelege cultura locală. Prin vin, mâncare și o poveste antreprenorială de succes.
Anul acesta, cultura și comunitatea ca și concepte s-au strecurat discret printre discuțiile despre tech, produs, software, exit-uri, făcându-se pierdute în traducere. Dar dacă te uitai atent pe scenă, și în afara ei, le vedeai acolo ca parte din orice proces de a construi un startup de succes, de a oferi un eveniment ca o experiență și de a lega relații.
Și acesta cred că e acel takeaway pe care vreau să-l subliniez ca lecție de aplicat oriunde se poate: dacă e ceva ce poți face mai mult ca să arăți oamenilor de unde vii și care e baza pe care construiești, fă-o. Efectul e mult mai mare când e pus în context.
Sper că te-am lăsat cu o temă de gândire și ca orice ți-am povestit aici merge aplicat în ceea ce faci tu. Și dacă e așa, mi-ar plăcea să-mi povestești despre asta. O poți face la irina@start-up.ro.