Electrificarea transporturilor - cum putem înlocui smogul și zgomotul cu un oraș alimentat de energie electrică

Și să ne folosim de tehnologie pentru a transforma în realitate și implementa acestei schimbări, pentru ca locuitorii orașelor viitorului să mai aibă șansa de a vedea soarele.

Unele țări au început deja, cu pași timizi, să introducă sau măcar să propună o serie de reforme menite să scadă gradul de poluare din orașe - fie că vorbim despre poluarea sonoră, vizuală sau de poluarea aerului. De asemenea, aceste măsuri fac parte și din acele criterii menite să transforme orașele într-unele inteligente.

”Apariția orașelor inteligente va avea o serie de consecințe majore, printre care creșterea calității vieții locuitorilor, crearea unui mediu și mai favorabil dezvoltării afacerilor locale și, un lucru pe care ni-l dorim cu toții, micșorarea impactului pe care orașele îl au asupra mediului înconjurător”, afirmă Alexandru Mihailciuc, Global Head of Pre Sales la UiPath.

Din nou, nu vorbim despre cum arată orașele acum, nici peste un an de zile. Ci de cum ar putea ajunge să arate orașul viitorului peste 10 sau 50 de ani.

Firesc ar fi ca într-un astfel de oraș să fie o investiție în zona de transport public eco, apoi să continue cu clădiri verzi și cu încurajarea folosirii energiei regenerabile, precum și susținerea proiectelor care au la bază economia circulară.

”Este foarte importantă educarea oamenilor, schimbarea culturii comunitare, ca aceasta să devină mai inteligentă și mai prietenoasă. Este imperios necesar ca în tot ceea ce facem să luăm în considerare impactul asupra mediului”, spune Carmen Adamescu, Partner Advisory - Head of Technology Consulting în cadrul EY România și Moldova.

În viziunea specialistului EY, odată cu transformarea digitală a culturii cetățenilor și pe măsură ce se dezvoltă infrastructura de comunicații, se tehnologizează orașele și se stimulează partajarea resurselor, utilizarea energiilor regenerabile, reciclarea, protecția mediului, orașul va deveni un facilitator pentru interacțiunea directă între locuitorii lui.

”Cu siguranță, este un efort comun al autorităților locale și naționale, societate civilă, companii private și nu în ultimul rând, cetățeni. Știm deja că o parte din resurse pământului s-au epuizat, așadar probabil cea mai importantă componentă a green-eco cities este generarea electricității din resurse sustenabile. Firesc ar fi ca într-un astfel de oraș să fie o investiție în zona de transport public eco, apoi să continue cu clădiri verzi și cu încurajarea folosirii energiei regenerabile, precum și susținerea proiectelor care au la bază economia circulară. Iar dincolo de partea teoretică, pentru România chiar are surse energetice regenerabile precum biomasa, energie hidro sau eoliană”, menționează și Andrei Frunză, CEO-ul Clever.

De exemplu, în Viena a fost inițiat un proiect de smart city menit să aducă o serie de schimbări pe termen lung. În traducere, până în 2050, capitala Austriei și-a propus să schimbe complet abordarea, să devină un oraș inteligent din toate punctele de vedere (al clădirilor ”verzi”, educației, consumului de energie, mobilității, administrației locale) și să asigure cea mai bună calitate a vieții, precum și să minimizeze consumul de resurse.

La rândul lor, autoritățile din Reykjavik au încorporat deja tehnologia în rețeaua de transport în comun pentru a crește gradul de eficiență și de utilizare. Astfel, din 2014 și până acum, aplicația care oferă informații despre autobuzele din oraș a fost descărcată de 85.000 de ori. Totodată, în oraș a fost înființată și o companie care produce energie din izvoarele geotermale, iar autoritățile vor să exploateze toate oportunitățile pe care le aduce integrarea tehnologiei în orice aspect al infrastructurii unui oraș, de la iluminat inteligent și mașini autonome.

Avem exemple de orașe inteligente și în țara noastră. De altfel, România are 330 de proiecte Smart City în desfășurare în momentul de față, în 45 de orașe mari, medii și mici din țară. La nivelul lunii marte, liderul pieței locale de profil este verticala Smart Mobility, acoperită de 82 de proiecte, la luptă strânsă cu Smart Living, care cumulează 80 de proiecte. Podiumul este completat de Smart Governance, cu 68 de proiecte, iar locul al patrulea aparține Smart Economy, cu 59 de proiecte. Ultimele doua poziții sunt disputate de Smart Environment, cu 26 de proiecte și, respectiv, Smart People, cu 16 inițiative.

De notat sunt pașii realizați de autoritățile din Alba-Iulia. În oraș sunt străzi iluminate inteligent (becurile se pot stinge și aprinde din platformă, se adaptează în funcție de anotimp și luminozitate, iar erorile sunt identificate cu rapiditate), în școli s-au implementat soluții de cataloage digitale (nu este singurul exemplu pe această nișă), sunt folosite soluții furnizate de startup-uri românești care monitorizează calitatea aerului sau care măsoară volumul de trafic.

”Prin tehnologie, atât conectivitatea cât și comunicarea ar permite traficului compus din autoturisme să circule mai ușor și să ocupe mai puține benzi, fluidizând traficul doar prin faptul că rutele fiecărui șofer ar fi coordonate astfel încât să nu mai existe ambuteiaje”, spune Andrei Frunză, CEO-ul Clever.

Și pentru că am adus vorba despre trafic, acesta este, în mare parte, responsabil pentru poluarea din orașe. Cum precizam într-un material anterior, sunt o serie de orașe din întreaga lume care au decis să interzică prezența mașinilor din centrul lor.

Autoritățile din Paris, de exemplu, se numără printre cele care au luat această decizie, ținând cont de faptul că doresc să reducă emisiile de gaze în capitală. Decizia lor este lesne de înțeles: acum cinci ani, când pentru o singură zi au interzis accesul mașinilor cu numere de înmatriculare pare, gradul de poluare a scăzut cu 30%.

Să fie aceasta soluția la problema poluării? Interzicerea circulației mașinilor în anumite zone ale orașelor?

”Ne este și nouă la fel de clar că și orașele mari din România încep să se sufoce din cauza aglomerației excesive și a lipsei de strategie în ceea ce privește fluidizarea traficului. Orice formă de mobilitate care ajută cetățeanul să ajungă rapid și în siguranță dintr-un punct în altul este un avantaj pentru noi toți, indiferent de ce parte a baricadei suntem. Cheia nu este să implementăm «car bans», ca unele orașe din străinătate, ci să găsim împreună cele mai bune variante de mobilitate. Dacă ești activist de mediu, cu siguranță mersul pe bicicletă este cea mai bună soluție de transport alternativ pentru tine, în timp ce un turist ajuns la aeroport va opta, probabil, pentru o variantă de transport potrivită cu bugetul pe care îl are alocat”, adaugă Andrei Frunză, CEO-ul Clever.

O soluție pot fi autoturismele electrice, fie ele personale, în sistem de ridehailing sau ridesharing, sau în transportul în comun, scuterele electrice, bicicletele. De altfel, într-un raport recent al World Economic Forum se estimează faptul că, până în 2040, mai mult de jumătate dintre mașinile vândute la nivel global vor fi electrice. În Europa, segmentul mașinilor electrice ar putea ajunge să aibă o cotă de piață de 70%, în timp ce cota de piață ar putea ajunge la 50% în China.

Să luăm exemplul Norvegiei, care are ca obiectiv să nu mai vândă automobile noi echipate cu un motor cu ardere internă începând din 2025. Cetățenii au înțeles că e nevoie de ajutor colectiv pentru a proteja mediul așadar în 2018, statisticile lor arătau că peste jumătate dintre mașinile noi au fost electrice și hibride

Din același raport aflăm faptul că, până în 2035, una din nouă mașini vândute la nivel internațional va fi electrică, iar Bloomberg New Energy Finance calcula faptul că, doar la nivelul Statelor Unite, veniturile care ar putea ajunge să fie încasate din înlocuirea tuturor celor peste 230 de milioane de mașini alimentate cu benzină sau motorină cu mașini electrice ar fi de aproximativ 115 miliarde de dolari.

”Dezvoltarea proiectelor eco-friendly cu această componentă electrică ajută în primul rând în problematica poluării și a emisiilor de CO2, care ar trebui să fie una dintre axele prioritare ale oricărei administrații locale și naționale. Să luăm exemplul Norvegiei, care are ca obiectiv să nu mai vândă automobile noi echipate cu un motor cu ardere internă începând din 2025. Cetățenii au înțeles că e nevoie de ajutor colectiv pentru a proteja mediul așadar în 2018, statisticile lor arătau că peste jumătate dintre mașinile noi au fost electrice și hibride”, explică Andrei Frunză.   

Vă povesteam recent despre faptul că Shenzhen este unul dintre pionierii transportului cu mașini electrice, o bună parte dintre taxiurile din oraș fiind electrice. Totodată, din acest an, orașul are una dintre cele mai mari flote de autobuze electrice din lume, de circa 16.000 de unități.

”Dezvoltarea proiectelor eco-friendly cu această componentă electrică ajută în primul rând în problematica poluării și a emisiilor de CO2, care ar trebui să fie una dintre axele prioritare ale oricărei administrații locale și naționale. Să luăm exemplul Norvegiei, care are ca obiectiv să nu mai vândă automobile noi echipate cu un motor cu ardere internă începând din 2025. Cetățenii au înțeles că e nevoie de ajutor colectiv pentru a proteja mediul așadar în 2018, statisticile lor arătau că peste jumătate dintre mașinile noi au fost electrice și hibride”, menționează CEO-ul Clever.   

În ceea ce privește electrificarea transportului în comun, și în România facem pași semnificativi. Nu mai târziu de mijlocul lunii trecute citeam despre faptul că primăriile din 13 orașe din România (printre ele se numără Bistrița, Craiova, Brașov, Iași, Alexandria, Târgu Mureș, București, Suceava, Pitești, Slatina) intenționează să cumpere 330 de autobuze electrice și să instaleze între 500 și 600 de stații de încărcare pentru acestea.

Este clar faptul că electrificarea transporturilor poate oferi o serie întreagă de beneficii, cum ar fi diversificarea portofoliului de combustibili, reducerea dependenței de combustibilii fosili și poate chiar și reducerea costurilor de întreținere a mașinilor.

Am putea să ne imaginăm cum, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom ajunge toți să ne încărcăm mașinile la priza de acasă sau de la serviciu, oricând, și să nu mai mergem la benzinării.

Însă, fix această disponibilitate a mijloacelor de încărcare pentru mașinile electrice este cea care ne face să fim puțin reticenți în ceea ce privește achiziția unui astfel de autovehicul. Pentru că, trebuie să reținem faptul că, pe lângă încurajarea deținerii mașinilor electrice, autoritățile din întreaga lume trebuie să pună la dispoziția și infrastructura necesară. În traducere, prizele.

Potrivit UK Department of Transport, la nivelul lui 2016, peste 40% dintre britanici indicau disponibilitatea stațiilor de încărcare ca fiind principala barieră în achiziția unei mașini electrice. Prețul uneia era abia pe locul trei în top.

Și chiar nu este o chestiune de preț. Tot mai mulți constructori auto din întreaga lume și-au anunțat decizia de a intra pe acest segment, așa că avem de unde alege, fie că dorim o mașină electrică ieftină sau una premium.

Infrastructura de încărcare a acestui gen de autovehicule ar trebui realizată, la fel cum sunt benzinăriile acum, de-a lungul autostrăzilor, aproape de nodurile de transport în comun, în zone de birouri. Pentru a fi accesibilă tuturor celor care vor să îmbrățișeze acest gen de autovehicule, fie că sunt mașini sau scutere electrice.

În China, de exemplu, un operator de ridesharing a anunțat la începutul lunii august semnarea unui parteneriat cu un gigant din industria carburanților pentru construcția întregii infrastructuri de încărcare pentru vehiculele electrice din țară.

În ceea ce privește strategia grupului NOW, din care face parte și Clever, pentru trecerea spre transporturi alternative, care să nu se mai bazeze pe combustibili fosili, Andrei Frunză precizează faptul că, la nivel global, există o divizie specializată în transport electric, E-mobility - care inovează atât partea de transport în comun, vehicule de marfă și vehicule personale. 

”Apoi, grupul are în portofoliu aceste aplicații cum este și Clever care eficientizează transportul, îți oferă cea mai bună variantă de a ajunge dintr-un punct în altul și investește constant atât în tehnologie cât și în dezvoltarea actualelor aplicații care au ca numitor comun mobilitatea”, adaugă el.

Reprezentantul Clever menționează și faptul că, la nivel local, în CleverGO, compania operează deja o mică flotă de mașini electrice/hibrid, chiar dacă în aplicație nu sunt, cel puțin pentru moment, semnalate ca atare. 

”La nivel internațional, aplicația Free NOW oferă deja opțiunea de mașină electrică/hibridă, aplicația Share NOW este dedicată car-sharing-ului electric și are ca o completare firească aplicația Charge NOW (maparea stațiilor de încărcare electrice a mașinilor). De asemenea, tot din grupul nostru face parte și Hive, serviciul de scooter-sharing electric, care deja se extinde în Europa”, adaugă Andrei Frunză. 

Inițiative ale jucătorilor din piață, fie ei din transporturi, construcții de mașini, combustibili fosili, există, iar numărul lor este în creștere continuă. 

Tot ce rămâne de făcut acum este ca inițiative de acest gen să fie susținute și de autorități pentru ca întreaga infrastructură pentru electrificarea transporturilor, crearea unor noi surse de energie, acea ”cooperare” între toate elementele unui oraș al viitorului. 

”Vorbim în primul rând de efectele transporturilor asupra sănătății populației, mediului înconjurător și a problemele legate de schimbările climatice care sunt legate de combustibilul ales. Suntem în momentul în care avem alternative curate și nepoluante pentru benzină și motorină. Mai mult, avem inclusiv tranziții la o mobilitate bazată pe mersul pe jos, bicicleta sau trotineta - electrice sau nu, la transport public eco-friendly și la dezvoltarea ride-sharing-ului ca alternativă la mașina personală și pentru acoperirea nevoii de a ajunge dintr-un punct în altul. Transportul ecologic este acest win-win-win pentru absolut toți stakeholderii implicați și mai ales pentru planetă”, concluzionează CEO-ul Clever.