Irina Achim
Andrei Borțun este CEO The Institute, brand sub umbrela căruia creează proiecte culturale pentru oraș de mai bine de 25 de ani. The Institute este spațiul care a adunat de-a lungul timpului antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România, sub forma unor evenimente precum Romanian Design Week, Diploma, Gala Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și ASAP România.
Apariția Romanian Design Week în 2013 confirmă ceea ce ne arată orice business și orice inițiativă antreprenorială: nevoia de a lărgi comunitatea și de a face produsele cât mai accesibile unui număr cât mai mare de oameni. Asta ne spune și Andrei:
”Romanian Design Week avea să ne arate de la prima sa ediție că organizații sau oameni foarte talentați din diverse scene ale designului sau ale arhitecturii aveau o latentă nevoie de a nu se mai simți singuri, într-o nișă în care responsabilitatea sau nevoia de a-și explica meseria le aparținea doar lor, individual.”
Andrei Borțun și echipa au venit cu experiența lor din publicitate și au făcut transferul de organizări tehnice înspre organizări mai cu suflet și mai de impact. Își făcuseră mâna încă din 1998 pe evenimente din industria de advertising, cum ar fi AdPrint Festival, ADOOR, EFFIE, Internetics, Art Directors Club. Au luat tot ce au învățat din organziarea acestor festivaluri, târguri, expoziții și conferințe și au dus spre mai multe bresle creative.
”Ce nu anticipam deloc, la acel moment, este cât de mare urma să fie influența acestui demers, încă de la prima ediție. O a doua surpriză avea să fie definită prin curiozitatea unui public larg pentru tipul de proiecte expuse de noi; unii, deja interesați și cunoscători, apreciau faptul că pot vedea și descoperi proiecte și organizații despre care nu aflaseră încă, iar alții, se uitau la ceea ce făceam noi ca la un OZN, dar fără nici un motiv de se speria, de altfel.”
De la scenă creativă la industrie mai e un pas
RDW a fost ocazia perfectă pentru a pune în lumină discuțiile despre niște industrii mai puțin cunoscute decât cele în sensul tradițional. Tot acesta a fost evenimentul care a creat colaborări între arhitecți, designeri și beneficiari importanți din țară, sau de unde proiecte și designeri au ajuns la Milano sau la alte Design Week-uri relevante, în alte expoziții mari, galerii de design, showroom-uri sau colecții.
”În România, multe dintre domeniile creative se așază pe o scenă, adesea extraordinară, dar totuși nu devenită încă industrie. Industriile creative se referă mult mai mult la oameni talentați. La fel ca în orice industrie, e nevoie de oameni talentați în funcții de management, de marketing, de distribuție, de producție, financiar, legal sau advocacy, dar în cazul celor creative, chiar și produsul în sine se referă tot la oameni talentați. Poate de aceea pot avea mai mult succes în termeni de branding de oraș, de țară, de regiune. Poate de aceea au puterea de a inspira, de a educa, de a crește apetitul unui public larg pentru ceva ce i-a fost indiferent până la un punct.”
Astfel, Andrei delimitează industriile creative de celelalte zone de producție prin relația personală pe care publicul o creează cu arhitectura, designul interior, grafica sau fashion-ul.
Iar pe o bază atât de specifică cum este cea a industriilor creative, evenimente precum RDW contribuie generând o piață, mai exact publicul de care are nevoie produsul creativ. Iar un festival de design deschide ușile către lucruri pe care nu le găsești nici la supermarket, nici în reclamele de pe Instagram, un acces către ”o ofertă care, la sfârșitul zilei, are darul de a îmbunătăți calitatea vieții fiecăruia dintre noi”, completează Andrei.
Orice mișcare într-o zonă relativ latentă are un efect vizibil. Pentru RDW este numărul de vizitatori în continuă creștere, dar și o schimbare de perspectivă în cei 10 ani de festival.
”E o diferență mare între 2023 și 2013 – din ce în ce mai multe dezvoltări imobiliare sau spații publice și comerciale care poartă semnătura unor arhitecți talentați; din ce în ce mai multe produse, branduri și organizații care au o identitate vizuală corectă; din ce în ce mai multe business-uri de fashion care vând bine în țară și în străinătate, din ce în ce mai multe colaborări între designeri și producători mari de mobilă și confecții.”
Lărgirea publicurilor pentru antreprenorii creativi și crearea unei piețe
RDW adună la fiecare ediție în jur de 35.000 de vizitatori, ceea ce contribuie la scopul primordial al festivalului, și anume conectarea publicului cu antreprenorii creativi și munca lor.
Aici intră nu doar vizitatorii, dar și organizațiile care au design-ul adânc întipărit în gene. Anul acesta, Andrei ne spune că au un format intitulat RDW Design GO! , unde peste 100 de astfel de organizații contribuie la conținutul, programul și harta ediției cu propriile expoziții, târguri, conferințe, ateliere, petreceri.
”Astfel, grupând într-o unică agendă o ofertă atât de mare și diversă, într-un fel fiecare organizator împrumută altora și el, la rândul lui, împrumută de la alții comunitate, public, atenție. Rezultatul este o lărgire a publicurilor fiecăruia dintre toți acești jucători, al RDW și, de la an la an, putem vorbi cu mai multă încredere despre o piață, în adevăratul sens al cuvântului.”
Anul trecut RDW a vândut design local în valoare de 50.000 de euro în cele 10 zile de festival, o dovadă că acest festival este o prelungire a scenei, o altă modalitate de prezență a designului românesc sau a designului în general, într-un mod mai interactiv decât formatele de expoziție, fie pentru că îl poți încerca, fie pentru că îl poți cumpăra.
Și mai mult decat atât, este o scena pop-up a producătorilor, un moment de vizibilitate care le permite să își crească publicul post festival, atât în recepțiile lor fizice, cât și în cele virtuale. Vânzarea la RDW este și pe modelul de ”gift shop” pentru cei care au simțit o conexiune cu evenimentul, dar și achiziții de tip investiție, colecție sau semnătură.
Romanian Design Week e parte din crearea unei piețe în care industriile creative să crească. Ia aici, Andrei vorbește cu optimism despre colaborarea mediului public cu cel privat și cel creativ: ”lucrurile merg din ce în ce mai bine, asta și pentru că ele sunt provocate, urmărite, cultivate și îmbunătățite. Mă refer la colaborarea noastră cu Primăria Sectorului 1, cu Primăria București, cu ICR și Ministerul Culturii, care au contribuit la această ediție cu bugete, spații, experiență, endorsement, servicii sau alte resurse.”
Cum putem să iubim Bucureștiul
Mai mult, Andrei face pledoaria unor discuții în afara bugetelor și a banilor, ci a celor în care resurele nu mai trebuie să fie catalogate ca ”și altele”. Pentru că resursele pe care le pun partenerii în joc sunt cu adevărat valoroase: agendă și obiective comune, acces la spații sau aprobări pentru diverse acțiuni care aduc mai multă putere de comunicare sau o amprentă mai mare unui proiect, demers. Aici intră și colaborarea cu FABIZ/ ASE, care lansează și comunică în cadrul RDW primul program de master în industrii creative.
”E nevoie de un sistem. Instituții, de toate tipurile, există. Iar unele funcționeaza bine sau foarte bine. Dar avem nevoie de un SISTEM care să unească agende, strategii și obiective comune sau complementare. Nu este ușor, nu avem un istoric relevant, dar este foarte foarte eficient. Și cred că este și vital, daca vrem să vorbim despre un proces de modernizare și nu doar despre modernitate în sens de contemporan.”
Iar în acest nou context, antreprenorii creativi pot depăși una dintre provocările cele mai mari, și anume ”aceea de a căpăta sau de a recăpăta încrederea în antreprenori din aceeași breaslă sau din domenii conexe, în autorități, în public, în viitor. Și, pornind de la această încredere, să construim mai larg, pe termen lung, alături de alții, integrând agende diferite în jurul unor obiective comune”, asa cum crede Andrei.
Industriile creative sunt pe drumul cel bun și fiecare jucător poate contribui la transformarea Bucureștiului într-un oraș ”must visit” în termeni de ofertă culturală.
Pentru că, așa cum conchide și Andrei Borțun, ”încă avem multe dintre atributele Berlinului de acum 25 de ani. Ce îi lipsește? Obiective și strategii aferente, dar și un proiect de branding consistent. Mă refer la proces și nu la rezultat, care să ne spună nouă și altora, care sunt motivele pentru care Bucureștiul ar putea să ne placă sau chiar să îl iubim.”
Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
