Florin Cașotă
Am vorbit cu el despre probleme cu care se confruntă mediul, de business, care sunt soluțiile care te-ar ajuta să treci cu bine peste criză, dar și despre perspectivele pieței, scenariile economice pentru România și ce urmează.
Majoritatea afacerilor din România au fost afectate, mai mult sau mai puțin, de această pandemie de COVID-19. Oamenii sunt izolați la domiciliu, unii lucrează de acasă, alții intră în șomaj tehnic, consumul scade dramatic, iar economia suferă.
Printre cele mai afectate de această criză sunt afacerile din domeniul HORECA și al turismului. Potrivit unei anchete INS, pe o scară de impact de la 1 la 5 (1 fiind maxim), hotelurile și restaurantele se situează la 2, industria prelucrătoare la 3, iar telecomunicațiile și utilitățile la 4. „Declararea stării de urgență în multe spații naționale, suspendarea traficului aerian pe destinații turistice de referință au afectat grav sectorul menționat mai sus”, spune Eduard Dinu.
El spune că principala problemă cu care se confruntă mulți antreprenori români este scăderea, în multe sectoare de activitate, a cererii consumatorilor finali. Lanțul întreg de creare de valoare a fost afectat: aprovizionarea cu materii prime, materiale se face cu dificultate, activitatea la nivelul firmelor este greu sustenabilă în condițiile în care mare parte din salariați sunt în imposibilitatea de a lucre normal, rețelele de vânzare/distribuție au și ele dificultăți (mall-uri închise, etc.).
„Vânzările lunare au cunoscut o implozie lunară majoră comparativ cu acceași lună din anul 2019, în unele cazuri chiar cu 40-50%”, punctează profesorul Eduard Dinu.
Pentru a ajuta companiile să treacă de această perioadă grea, Academia de Studii Economice acordă consultanță gratuită mediului de afaceri. În acest sens, s-a format un colectiv de cadre didactice ce este alcătuit din oameni cu experiență și buni cunoscători ai mediului de business. Dacă vrei ajutor din partea profesorilor de la ASE îl poți cere aici.
Motivele principale, subliniate de Eduard Dinu, pentru care ASE a pornit o asemenea inițiativă sunt multiple. Rolul rolul unei instituții de învățământ superior economic nu este doar de educare, ci și de ajutare al mediului de business. „În aceste momente considerăm cu tărie că solidaritatea cu mediul economic local și implicarea sunt medicamente ce își vor dovedi eficiența față de impactul economic pe care Covid-19 îl induce”. În plus, un alt motiv pentru care acest proiect a fost demarat este acela că IMM-urile sunt cele mai afectate de această criză.
Ce este de făcut în acest caz? Cum poate fi oprită hemoragia? Profesorul universitar sugerează reproiectarea radicală a estimărilor cu privire la evoluția viitoare a propriilor afaceri prin metoda scenariilor: mediu-realist, pesimist și optimist. „De asemenea credem că evitarea unei atitudini rigide este foarte importantă în condițiile în care, în opinia noastră, cash-flow-ul este mai important decât profitul în această perioadă. O politică flexibilă în domeniul prețurilor de vânzare de exemplu, se poate dovedi importantă. Comunicarea onestă către toate categoriile de stakeholderi este de asemenea un element-cheie: salariați, parteneri comerciali”, explică Dinu.
De asemenea, ar fi de luat în calcul diversificarea producției, mutarea în online, renegocierea contractelor de închiriere.
Printre cei care au apelat deja la ajutorul ASE se numără antreprenori din domenii variate: producție de ambalaje pentru industria cărnii, pensiune turistică, restaurant, furnizori de consumabile pentru industria hotelieră, fashion.
„Acest lucru nu face altceva decât să dovedească amploarea pagubelor produse de acest veritabil tsunami economic și social numit Covid-19”, explică Eduard Dinu.
Ce pot face autoritățile pentru a reduce efectul negativ al pandemiei de Coronavirus? Profesorii de la ASE le recomandă guvernanților să folosească metoda scenariilor „și alocarea pentru fiecare scenariu în parte a unei probabilități de realizare (...) adoptarea unor decizii guvernamentale insuficient fundamentate poate genera mai mult rău decât bine pe toate palierele actului economic”.
Scăderea cererii în majoritatea sectoarelor de activitate va influența direct dinamica PIB. Unele studii estimează o contracție a PIB-ului pentru anul în curs de cca. 5%. Simultan se vor accentua deficitele bugetare, atât ca urmare a nerealizării veniturilor bugetare (TVA, impozit pe profit, salarii, etc), cât și ca urmare a injectării de fonduri pentru unele măsuri punctuale de ajutor (indemnizație de șomaj, achiziții la prețuri relativ mari de echipamente si consumabile medicale, etc.)
„Din această dublă influență negativă personal estimez un deficit bugetar pentru anul în curs de peste 8%, deficit ce poate ajunge chiar la 10%. Reglarea, pe termen scurt, a deficitului major se va realiza prin creșterea importantă a ratei inflației. Aceasta va antrena majorarea ratelor de dobândă, cu alte cuvinte va fi greu de evitat o spirală negativă în majoritatea statelor lumii pe termen scurt. Dacă mai luăm în considerare și rațiuni de ordin electoral care se vor manifesta în 2020 tabloul este aproape complet”, consideră Eduard Dinu.
Cum va evolua economia post pandemie?
Eduard Dinu consideră că sunt trei scenarii posibile cu privire la evoluția viitoare a activității economice.
Unul optimist, care se bazează pe o curbă de tip V, ceea ce implică o revenire rapidă la situația pre-pandemie. Un scenariu mediu-realist care e construit pe un profil de tip U, bazat pe faptul că diminuarea semnificativă a problemelor medicale necesită câteva luni și un scenariu pesimist, definit de litera L. „Scenariu pe care nu îl dorim, dar care nu poate fi ignorat deoarece efectele în plan psihologic și nu numai vor avea nevoie de timp pentru a se resorbi total”.
Nimeni nu a putut prevede o asemenea criză în 2020 și acum oamenii de afaceri se gândesc la ce este de făcut. Există o metodă prin care afacerile se pot pregăti pentru o asemenea criză? Există o metodă prin care te poți proteja de așa ceva în viitor?
Eduard Dinu este de părere că nu există un vaccin aplicat propriului business care-l poate imuniza în fața unor pandemii. „Considerăm totuși ca deosebit de importantă asigurarea unei flexibilități minimale a afacerii, ceea ce este de natură să îi creeze condițiile pentru adaptarea mai rapidă la schimbările bruște ale mediului în care activează. Sunt business-uri care s-au reorientat rapid, mergând unele până șa reinventare: au trecut repede în online, furnizează servicii la domiciliu de tip fără contact, au început să fabrice măști utilizând imprimante 3D, etc. Până la urmă nu e altceva decât concretizarea celebrei fraze «în orice criză e o oprtunitate» nu?!”
