Oana Coșman
Am făcut un accident - ”nu avem drumuri”, ”ploua”, ”era ceață”, ”era aglomerat” - orice scuză ca să nu ne asumăm responsabilitatea că am greșit, că este vina noastră că nu suntem atenți, că nu am avut răbdare, că nu respectăm regulile, pe lângă lucrurile pe care nu le putem controla - vremea - sau care nu țin neapărat de noi, ”pe persoană fizică”.
Nu avem spitale - ”nu sunt bani”, ”nu sunt proiecte făcute”, ”nu le face statul” - știu, veți spune că oricum plătim taxe (sau cea mai mare parte dintre noi) și că este de datoria statului să facă acest lucru. Sunt total de acord, însă după cum au dovedit fondatoarele asociației Dăruiește Viață și toți oamenii care au contribuit cu donații, se pot construi spitale și fără să mai stăm să mai așteptăm de la alții. Eu una prefer să mai dau alți bani unor oameni care știu că vor duce la bun sfârșit treaba la care s-au înhămat.
Nu s-au făcut culturile/legumele și facem prea puțin profit - ”nu a plouat”, ”a fost secetă”, ”samsarii le vând mai scump”, ”nu le cumpără nimeni” - este foarte simplu să dăm vina pe vreme, forțe naturale și supranaturale, să stăm să așteptăm să vină cineva la poarta noastră să ne pună niște bani în brațe și să nu ne mai facem nicio problemă. Dar am putea investi pentru a scoate profit mai mare. Am putea să ne luăm sisteme de irigare, să ne asigurăm culturile, să folosim senzori care ne pot spune unde trebuie să udăm, unde nu, ce boli ar putea avea plantele, dacă terenul mai e fertil, să ne asociem mai mulți producători ca să ne ducem marfa în magazine, pe scurt, să nu mai așteptăm ca totul să se întâmple de la un factor extern, să fim responsabili pentru acțiunile sau inacțiunile noastre.
Iar acest lucru este valabil în orice business, fie că suntem angajați simpli, manageri sau fondatori: să fim responsabili pentru ceea ce facem, să admitem când am greșit, când nu am făcut ceea ce am spus că vom face, să nu mai fim atât de rapizi în a da vina pe altceva sau altcineva înainte de a ne gândi ce am făcut noi.
