Blue Asteroids Exploration Technologies vrea să mineze asteroizi, astfel dezvoltând expansiunea umanității în spațiu

-----

Alexandru Moloceniuc a fondat startup-ul Blue Asteroids Exploration Technologies alături de Adriana Oțelea, iar la scurt timp li s-au alăturat și alți tineri voluntari, fiind ajutați de profesori din România și din străinătate, pentru a găsi soluția tehnică ideală pentru folosirea resurselor din spațiu.

Românii cu o idee „cosmică”

Tot Alexandru este și cel care a venit cu pasiunea pentru astronomie în acest proiect. A fost implicat într-un proiect de cercetare a asteroizilor în timpul liceului. „Încă de mic îmi plăcea să citesc lucruri despre cosmos, dar foarte pasionat am devenit după ce am participat într-o tabără de astronomie și de acolo m-am hotărât să învăț singur”, povestește el. Și-a cumpărat singur cărți, întrucât această materie nu se predă în școală, iar în clasa a XI-a a câștigat medalia de argint la Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică. Acum este student în Marea Britanie, unde învață computer science, dar s-a întors la pasiunea cu astronomia.

În ceea ce o privește pe Andreea Panait, ea spune că este pasionată de partea de business de mai mult timp, având deja „un parcurs mai plin”, după ce la 16 ani a lansat propria afacere, iar acum este Business Developer & PR la Business Club. Cei doi o aveau prietenă comună pe Adriana, studentă și ea în Marea Britanie, și așa au ajuns să lucreze împreună în startup. Inițial, Andreea a fost voluntar, apoi a devenit vice-președinte.

În total, sunt 5 membri în echipa restrânsă, alături de Zori Tonozlieva și Emil Cențiu. Acesta din urmă este și VP Aerospace Engeneering și s-a documentat mult timp despre nave spațiale și rachete, a lucrat într-un simulator, a construit singur o imprimantă 3D și a participat la diverse concursuri de robotică. Alături de aceștia, mai sunt încă 20 de voluntari din România și Marea Britanie, specializați în diverse domenii - business, inginerie aerospațială, software. De asemenea, mai este și un advisor board, format din astronomi profesioniști, care lucrează în Spania și Franța, dar și din antreprenori.

Foto: Alexandru Moloceniuc și Adriana Oțelea

Minare de asteroizi și dezvoltarea vieții pe alte planete

Ideea pentru startup i-a venit lui Alexandru în noiembrie 2017. A citit foarte multe despre acest domeniu și a observat că nu s-au făcut multe lucruri în ceea ce privește minarea de asteroizi. În ianuarie 2018, compania era deja fondată. „Obiectivul nostru principal este să minăm asteroizi, să extragem resurse și să le aducem pe Pământ, astfel dezvoltând expansiunea umanității în spațiu”, spune Alexandru. „Pentru a locui pe Marte ne vor trebui resurse, cum ar fi metale și apă, dar costurile de transport sunt foarte ridicate. Așa că este mult mai convenabil să extragem aceste resurse din asteroizi, care se află mai aproape de Marte, iar dezvoltând această tehnică, facem mai accesibilă și dezvoltarea vieții pe alte planete”, adaugă cofondatorul.

Blue Asteroids le dă Universităților posibilitatea să cerceteze asteroizii și Universul cu propria lor navă.

Dar acela ar fi scopul final, pentru că nu au nici fonduri pentru a construi navele pentru minare, și nici tehnologia nu există încă și trebuie dezvoltată. Astfel, lucrând la proiectul unor sonde spațiale de cercetare a asteroizilor - ceva mai ușor de făcut decât o navă care să mineze - Alexandru și-a dat seama că nava poate avea și o altă utilitate - să o vândă universităților.

Este vorba despre o mică navă care ar explora compoziția asteroidului. Astfel, misiunea pe care și-a asumat-o Blue Asteroids presupune "opening deep space for education". Mai exact, asta înseamnă că le dă universităților posibilitatea de a cerceta asteroizii și Universul cu propria lor navă.

„Am prezentat ideea mai multor investitori în cadrul evenimentului iCEE.fest, care ne-au ajutat să înțelegem cum stau lucrurile. Unul dintre investitori, cu multe startup-uri sprijinite în Silicon Valley, ne-a dat sfaturi utile, iar de aici a venit ideea cu închirierea, pentru că ne-a făcut să ne dăm seama că nu toate universitățile își permit sau vor să o cumpere”, afirmă Andreea. Astfel, această idee i-ar putea ajuta să-și îndeplinească planul de minare mai repede, construind ceva ce este foarte accesibil pentru ei și foarte ușor de făcut.

După ce își demonstrează valoarea și universitățile își vor da seama că acesta este viitorul, vor cumpăra nava la un moment dat.

Andreea spune că, între timp, au făcut și o cercetare de piață, pentru a vedea cui ar trebui să o dea și au ajuns la aceeași concluzie, că ar fi foarte bine să o ofere universităților, având în vedere că sunt circa 10.000 de universități care au acest departament, de cercetare a asteroizilor și a spațiului, dintre care câteva sute și-ar permite să o cumpere integral. Pentru restul, care nu au buget, ar putea să o închirieze pentru anumite proiecte. „Astfel, după ce își demonstrează valoarea și universitățile își vor da seama că acesta este viitorul, o vor cumpăra la un moment dat”, afirmă Andreea.

În ceea ce privește minarea asteroizilor, Alexandru spune că sunt multe substanțe care pot fi extrase - aur, platină, fier, chiar și apă - dar s-au gândit să înceapă cu minatul de metale prețioase, pentru a obține profit din această afacere și pentru a putea continua dezvoltarea companiei.

Cum se face minarea?

Răspunsul simplu este că o navă fără oameni la bord este lansată cu racheta, ajunge pe asteroid, extrage metalul și se întoarce pe Pământ. Dar înainte de acest pas, echipa trebuie să studieze asteroizii, pentru că ceea ce se vede cu telescoapele nu este suficient. „De aceea, avem nevoie de nava noastră, Blue Wonder, care să studieze steroizii. De asemenea, este și o platformă care să fie ușor adaptată și pentru alte misiuni – să funcționeze ca un telescop spațial, să studieze Luna, să facă poze corpurilor cerești”, explică Alexandru. Astfel, ei se folosesc de Blue Wonder, vânzând-o universităților, pentru a crea, în cele din urmă, sonda spațială pentru minare.

Avantajul competitiv al românilor

În acest moment, au o schemă a navei și o listă detaliată cu piesele din care va fi compusă. „Majoritatea sunt «commercial off-the-shelf», adică deja există, dar sunt și câteva piese pe care le vom dezvolta noi, ca proprietari ai tehnologiei, și acesta ar fi avantajul nostru competitiv, pentru că nu ar putea fi copiat”, afirmă Alexandru.

În același timp, ei au făcut o analiză a costurilor, pentru care au primit aprobare și din partea consultanților. „În general, pentru o misiune de tip deep space, care este în afara orbitei Pământului, construcția și lansarea navei costă de la câteva zeci la câteva sute de milioane de dolari. Între timp, tehnologia a avansat și există CubeSat-ul, un satelit în miniatură pentru cercetare spațială, care este format din mai multe cuburi. Folosind această tehnologie și un sistem inovator de propulsie, noi am reușit să reducem dimensiunea navei. Reducând dimensiunea navei și folosind piese de sateliți, reducem costurile la câteva milioane de dolari. Astfel, piesele costă mai puțin de un milion, deci prețul ar fi în jur de 2-3 milioane, comparativ cu prețul actual, care ajunge la vreo 50 de milioane de dolari”, explică Alexandru.

Nava pentru explorarea spațiului cosmic va fi gata la sfârșitul anului 2020.

Ei estimează că nava pentru explorarea spațiului cosmic va fi gata la sfârșitul anului 2020, dar va fi nevoie de mai mult timp pentru dezvoltarea celei de minare a asteroizilor. Momentan, pentru a se asigura că nava va fi cumpărată, sunt în discuții cu universități din străinătate și încearcă să obțină un act prin care confirmă că vor să cumpere sau să închirieze aceste nave pentru departamentul lor, pentru a ne asigura că au și cui vinde.

Sunt deja câteva instituții interesate, dar cei doi spun că intrarea într-un accelerator le-ar oferi o validare externă, de aceea intenționează să aplice la câteva programe de accelerare în curând, printre care Y Combinator și Seraphim Space Camp. De asemenea, vor să aducă în echipă oameni care au cunoștințe în industrie, să aducă proiectul la o formă finală și să poate începe construcția lui.