A fost nevoit să învețe rapid cum se conduce o afacere, cu bucuriile și momentele dificile care însoțesc orice aventură antreprenorială. Ca să spunem așa, a avut parte de un crash course în afaceri.

”Mie nu mi-a arătat nimeni. Mă sfătuiam cu tata, însă, din păcate, nu era alături de mine la firmă. A trebuit să mă descurc singur și să învăț, pentru că, efectiv, nu știam ce se întâmplă. Am luat-o ușor și am încercat să duc mai departe business-ul. Lumea crede că este o viață frumoasă și ușoară. Însă niciodată nu stai liniștit și niciodată nu faci ce vrei”, povestește Laurențiu Ghimpețeanu.

A trecut prin tot acest zbucium chiar dacă business-ul care i-a fost lăsat pe mână îl atrăgea de ceva timp, și într-un fel, chiar el îi pusese bazele. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care tatăl său l-a încurajat să preia activitatea de producție de paleți – era prin 2012. Ghirom Andreas Invest are ca obiect principal de activitate producția și comercializarea de paleți de lemn.

Decizie inspirată

”Nebunia mea a început în 2010. Tata începuse o hală și i-am spus că aș vrea să fac și eu o secție. A avut încredere și m-a lăsat să fac ce îmi doream. Așa că am început să cumpăr elemenți de paleți, și, alături de un alt angajat, făceam paleți și-i vindeam tatălui meu. Îl vedeam mulțumit că fac eu paleții. Am vândut câte puțin și am reușit să cumpăr niște utilaje. Atunci s-a hotărât să-mi lase mie partea asta a afacerii”, precizează Ghimpețeanu.

În acest moment, afacerea Ghirom Andreas Invest a ajuns la venituri anuale de circa 700.000 de euro – pentru anul viitor, Ghimpețeanu vizează o creștere de 20% a încasărilor -, are 17 angajați și o capacitate de producție medie de 120.000 de paleți pe an. O mare parte din această producție de paleți este preluată de divizia locală a unei companii austriece din domeniul materialelor de construcții. Adică aproximativ 60%.

Păstrează lemnul în țară

Ghimpețeanu precizează faptul că producția de paleți este destinată doar pieței interne și nu vizează intrarea pe zona de export. Tot din țară este luată și materia primă, firma din Argeș lucrând cu alte firme din județ, precum și din București sau Teleorman sau restul țării.

Cu toate că își dorește ca principala ramură de business să fie producția de paleți, antreprenorul din Argeș a luat decizia de a intra și pe segmentul reciclării. Asta pentru că și-a dorit să își ia o măsură de precauție în cazul în care nivelul distribuției de paleți noi avea să scadă din cauza creșterii constante a prețului pentru lemn.

”Pe viitor, nu se știe cum vor evolua prețurile, și poate că mulți clienți vor fi nevoiți să treacă pe partea de paleți recondiționați, și nu paleți noi, din cauza prețurilor și a taxelor de mediu. Nu știu ce se va întâmpla - probabil că vor ajunge în momentul în care nu-și vor mai permite să achiziționeze întreaga cantitate de paleți noi. De aceea, ne-am hotărât să trecem și pe partea de recondiționat, ca în cazul care nu se vor mai vinde paleți noi, să fim deja pregătiți cu tot ce trebuie”, spune Laurențiu Ghimpețeanu.

Direcție nouă: recondiționarea paleților

Activitatea de reciclare este disponibilă din luna septembrie a acestui an iar, pe lângă lemn, firma va activa și pe zona de colectare de plastic și carton. O măsură de precauție, dacă vreți. ”Ne-am gândit ca, în momentul în care ne vom dori să mergem la vreo fabrică pentru a încheia un contract și a le achiziționa paleții, să nu ne pună condiția de a achiziționa și plasticul, cartonul și tot ce înseamnă deșeu. Ca să nu întâmpinăm greutăți, am decis să devenim și colectori de plastic și carton, deși pe noi nu ne interesează această activitate. Ne interesează efectiv lemnul, ceea ce facem și în acest moment”, explică Ghimpețeanu.

Potrivit acestuia, stocarea paleților recondiționați se va derula la unul dintre cele două sedii ale firmei, într-o hală cu o suprafață de 350 de metri pătrați, parte din spațiul de producție și depozitare de paleți și birouri, cu o suprafață totală de 3.200 de metri pătrați (firma mai are în concesiune un teren cu o suprafață de 800 de metri pătrați).

Finanțare pentru extindere

În același timp, pentru activitatea de recondiționare, omul de afaceri vizează și creșterea flotei de transport, pentru a putea prelua paleții. Astfel, în funcție de dimensiunea companiilor din portofoliu și de strategia pe care acestea o vor aborda, Ghimpețeanu dorește să aibă cel puțin 3 tiruri (în acest moment are 2) și 3 camioane mai mici (de 3,5 tone). Nu s-a hotărât, în acest moment, care va fi modalitatea în care își va crește flota auto, fie prin achiziție directă sau prin leasing, însă spune că a apelat la credite pentru a-și ține afacerea pe linie.

Astfel, a colaborat cu banca de două ori, în 2013 și 2016, pentru a avea mai mult capital de lucru - în esență, pentru a cumpăra stocuri mai mari de bușteni, scăpând, astfel, de teama de a termina materia primă și a nu reuși să o transforme în paleți, luând credite în valoare de 15.000 de euro și 110.000 lei.

În plus, în acest an a contractat o soluție de factoring de la Patria Bank. Contractul de factoring este un contract comercial de creditare la care participă o societate specializată, poate fi o societate bancară sau o instituție financiară specializată, în încasarea de facturi, denumită factor, și o societate comercială furnizoare de produse sau servicii, denumită aderent.

”Încasarea creanțelor se face în termen de minimum 45 de zile, motiv pentru care am solicitat și ni s-a aprobat un plafon de factoring”, spune Ghimpețeanu.

Proiect de viitor

Lucrul cu banca l-a ajutat să reducă din presiunea pe care nevoia unor sume importante de bani, plătite integral, ar fi pus-o pe business-ul său. A fost cât pe ce să ia și niște bani de la stat, dar proiectul nu s-a mai concretizat. Motiv pentru care nici nu s-a încris pentru Start-Up Nation și nici nu își mai dorește să lucreze, vreodată, cu statul român.

Și-ar fi dorit să facă și o mică fabrică de brichete din resturi vegetale. O investiție de 100.000 de euro. Aplicase pentru un proiect de minimis, proiectul său fusese printre cele câștigătoare și ar fi beneficiat de finanțarea a 90% din investiție. Însă i s-a cerut să pună la bătaie întreaga sumă, urmând să-i fie returnată ulterior investiția din partea statului. A fost nevoit să renunțe pentru că nu avea din unde să scoată 90.000 de euro pe loc.

”Păstrăm, încă, ideea. Nu am renunțat la ea. Poate va veni și acel moment în care ne vom permite să o facem”, afirmă el. Este convins că ar putea fi un business de viitor, mai ales în contextul în care industria prelucrării lemnului ar putea deveni un lux.

”Marea problemă la noi în țară este că nu se plantează pe cât de mult se consumă”, spune Laurențiu Ghimpețeanu.

---

Laurențiu Ghimpețeanu este unul dintre antreprenorii incluși în proiectul ”România Poate”. Proiectul “România Poate” s-a născut dintr-o discuție cu Patria Bank în încercarea de a găsi o soluţie comună prin care să promovăm povești ale antreprenorilor care fac lucruri bune în țară. Patria Bank e un partener pentru IMM-uri și afaceri mici. Cu ajutorul serviciilor sale, antreprenorii au parte de finanțare (linii de credit sau credite de investitii) si consultanță bancara in termeni simpli care să-i ajute să-și ducă afacerea mai departe.

Photo by Clem Onojeghuo on Unsplash