Vlad Andriescu
Cifrele publicate indică o îmbunătățire de colectare și în cazul României, care a înregistrat un deficit de încasare de 33,8%, cel mai scăzut din ultimii ani. Totuși, rezultatele ne plasează din nou pe ultimul loc în ceea ce privește eficiența colectării TVA la nivelul UE, bugetul de stat continuând să piardă peste 6,5 miliarde de euro din TVA care ar fi trebuit colectată
„În continuare sunt necesare eforturi punctuale împotriva fraudei și evaziunii în domeniul TVA, iar pandemia de COVID-19 poate îngreuna și mai mult această luptă. Comisia Europeană recomandă administrațiilor fiscale simplificarea procedurilor și îmbunătățirea cooperării transfortaliere, într-un context în care previziunile pentru anul 2020 indică o inversare a tendinței de reducere a deficitului de încasare TVA. Efectele pandemiei care se vor resimți în întreaga economie vor avea impact și asupra colectării TVA, studiul arătând că în anul 2020 ne putem aștepta la o creștere a VAT gap cu aproape 13,7%.”, a menționat Alexandru Stanciu, Tax Manager, Mazars România.
Reforma și digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 pentru România, în detrimentul unor modificări legislative multiple care, în general, nu au reușit să contribuie la creșterea colectării TVA, cele mai bune exemple fiind celebra declaraţie 088 privind înregistrarea în scopuri de TVA sau sistemul TVA split, măsuri care s-au dovedit ineficiente şi care, în cele din urmă, au fost abrogate.
„Nu există „rețeta salvatoare” împotriva fraudei și evaziunii fiscale, însă experiența altor țări în care deficitul TVA a scăzut semnficativ arată că o modernizare a administrației fiscale bazată pe digitalizare este una din cele mai bune practici. Accesul autorităților fiscale în timp real la tranzacțiile derulate de operatorii economici, controlul electronic de tipul e-audit sau dosarul standard de audit fiscal (SAF-T) sunt metode de conformare fiscală testate, care sunt benefice atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități, controlul fiscal derulându-se mult mai eficient astfel. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar vecinii noștri din Ungaria care în anul 2018 au avut cea mai mare scădere a VAT gap înregistrată în UE, cu 5,1%, după ce au implementat raportarea în timp real a tranzacțiilor business to business.”, a menționat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.
Conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF, a cărei implementare a început să prindă contur în acest an poate fi, de asemenea, o altă soluție digitală ce ar mai putea contrabalansa din creșterea deficitului TVA generată de contextul pandemiei.
„Implementarea tehnologiei este esențială şi cu avantaje clare, mai ales atunci când vorbim de interacțiunea ANAF-contribuabil prin intermediul platformelor electronice, iar raportarea complet digitală a TVA este iminentă. Așteptăm cu interes și inițiativa Ministerului de Finanțe cu privire la implementarea SAF-T, propusă întâi în sistem pilot pentru marii contribuabili – o măsura prin care Polonia a reușit să scadă VAT gap-ul de la 24% în 2015 la 9,9% în 2018.”, a menționat Miruna Cîrstea, Tax Senior Consultant, Mazars România.
Cu toate acestea, la nivelul Uniunii Europene, reforma vastă prin introducerea sistemului TVA definitiv, care ar urma să aibă loc în anul 2025 rămâne o prioritate, statele membre nemaiputând să își permită pierderi de miliarde de euro, ca urmare a fraudei TVA și ainconsecvenței sistemului actual.
Până atunci, va fi interesant de urmărit și de evaluat impactul pachetului de remedii rapide („VAT quick fixes”), introdus începând cu data 1 ianuarie 2020, ca o soluție premergătoare, precum și pachetul nou de măsuri privind comerțul electronic a cărei implementare a fost momentan propusă pentru amânare până la data de 1 iulie 2021.
