Redacția Start-up.ro
Analiză realizată de Cristian Tudorescu, consultant financiar IMM & Startups și specialist BizTool.ro
Dacă ești în zona sectoarelor lovite, cel mai important este să îți resetezi bugetul cu care operezi, ca și cum luna aprilie 2020 ar fi prima lună, ar fi un "T zero". De aici pornești construcția veniturilor și a cheltuielilor la care nu poti renunța pentru a trece peste această perioadă.
Un business se poate găsi acum în una din cele 4 situații de mai jos, ca urmare a efectelor administrative și economice din domeniile respective:
a) situație de "lockdown" - acele sectoare cu venituri între 0 - 20% față de o lună considerată cu activitate 'normală'. Sunt sectoarele închise total sau parțial, iar cea mai importantă presupunere de făcut aici este când și în ce ritm lucrurile își vor reveni către un normal. Sau către un "nou normal". Nu avem multe indicii aici, putem doar să ne uităm la alte țări europene în ce ritm vor flexibiliza restricțiile și să așteptăm și din partea autorităților române un ghidaj, un calendar privind ridicarea acestor restricții, cel mai probabil în lunile mai-iunie.
Unele afaceri din HoReCa s-au orientat către livrarea la domiciliu, însă zona aceasta, de obicei nu reprezintă mai mult de 10-20% din vânzările obișnuite. Altele au devenit creative în relația cu clienții, acolo unde au o comunitate care să îi susțină: oferire vouchere cu încasare acum și livrare când se va putea redeschide activitatea. Din nou, acestea sunt soluții punctuale și temporare, ele nu pot exista pe un termen prea lung.
În măsura în care ele reușesc amânarea unor cheltuieli curente de comun acord cu furnizorii lor și/sau au rezerve suficiente, vor putea supraviețui.
b) scale down: atunci când operezi la un 30 - 70% din ceea ce era anterior, ești de asemenea forțat să diminuezi drastic cheltuieli fixe: renegocierea unor contracte cu furnizorii, eventual a chiriilor pe următoarele câteva luni, renegocieri (cel puțin temporare) în relația cu angajații, menținerea doar a cheltuielilor strict necesare după reluarea activității la cote mai apropiate de normal.
Aici, poți aplica dacă este cazul, principii de tip 80 vs.20, atât pe venituri cât și pe cheltuieli: care sunt clienții cheie și buni plătitori, care îți dau un flux bun de venituri și de încasări inclusiv în această perioadă. Care sunt principalele cheltuieli pe care trebuie să le menții pentru funcționalitatea business-ului.
Din nou, revenirea graduală depinde de redeschiderea mai multor sectoare de unde tu ai clienți.
c) ajustarea business-ului - atunci când te situezi la un 70 - 100% din nivelul anterior. Ești într-o poziție mai bună față de alte sectoare și te poți gândi la variante de tipul: renegociez sau nu anumite cheltuieli? Plătesc sau amân plata unor rate la bancă sau plata impozitelor? Ca regulă generală, dacă îți permiți achitarea băncilor și a impozitelor, recomandarea este să efectuezi aceste plăți și să nu apelezi la amânări acolo nu este cazul. Fie și pentru faptul că dacă amâni, îți creezi probleme suplimentare peste o lună, peste 3 luni sau peste 9 luni. Prin plata la timp, îți diminuezi riscuri viitoare.
Orice decizie de extindere a unor credite de capital de lucru, linii de credit sau contratarea unor credite de investitii trebuie efectuata doar în cazul în care proiecțiile tale de venituri, cheltuieli operaționale și rambursări ale acestor credite stau în picioare pe următoarele 12 - 24 de luni.
d) zona de oportunități: acele sectoare precum ecommerce sau IT care au beneficiat de creșteri în aceasta perioadă. Acolo business-ul se derulează aproape ca în lunile anterioare și poti continua planurile de creștere și de investiții.
Cum se pliază principalele măsuri fiscale și/sau de finanțare disponibile la acest moment?
În paralel cu măsurile interne specifice situației în care te afli, e util să te uiți la măsurile de sprijin fiscal și/sau financiar propuse până acum în România. Multe dintre ele vin cu conditionalități, așadar nu trebuie avută impresia ca acestea vor fi "gratis". Unele sunt amânări la plată, altele au anumite restricții, le voi sintetiza pe principalele dintre acestea:
a) șomajul tehnic pe perioada Stării de Urgență, așadar pe maximum două luni.
plusuri: măsura are sens doar atunci când activitatea ți-a fost oprită (aproape) de tot și nu mai poți genera venituri, adică ești în zona de 0-20% dintr-o luna normală. Ți se compensează cel puțin parțial costul cu salariile și reusesti să menții angajații, în ipoteza că lucrurile revin în câteva luni către nivelurile anterioare.
minusuri: șomajul tehnic este doar o măsură temporară, pentru 1 sau 2 luni, iar în cazul în care business-ul nu revine într-un ritm acceptabil în lunile următoare, ai putea avea o perioadă suplimentară de pierderi financiare. De asemenea, măsura nu este flexibilă, adica nu poți folosi deloc acel angajat trimis în perioada de șomaj tehnic. O variantă mai flexibilă ar fi fost "munca cu timp parțial" sau "kurzarbeit", așa cum este în Germania, acolo unde statul suportă o parte din costul cu angajatul, în timp ce angajatorul suportă o altă parte din cost, iar angajatul ar fi putut fi implicat, în continuare, în muncă.
b) amânare taxe la plată: Ministerul Finanțelor a oferit o fereastră de amânare la plata taxelor pe parcursul Stării de Urgență, prin faptul că nu se vor aplica amenzi și penalități pentru amânarea plăților de impozite și contribuții.
Este recomandabil ca taxele să se achite la timp, deoarece o decalare acum, dată fiind lipsa de penalizare din partea statului, se poate transforma într-o problemă a ta de cash de 1,5 ori sau 2 ori mai mare în luna următoare sau în trimestrul viitor.
Poate am fi tentați să credem ca în martie, când a existat această posibilitate, majoritatea business-urilor s-ar fi repezit să beneficieze de amânarea la plată. Ei bine, specialiștii în fiscalitate susțin că luna martie arată că majoritatea afacerilor și-au achitat taxele la timp și doar o parte dintre ele au apelat la amânare, fapt care le-ar putea îngreuna situația în lunile următoare.
La acest moment, pentru data de 25 aprilie, sunt în vigoare bonificații privind plata impozitului pe profit sau pe venit. Companiile micro, mici și medii vor beneficia de 10%, iar cele mari de 5% bonificatie pentru plata înainte de scadență, doar pentru aceste tipuri de impozite.
c) posibilitatea de amânare a ratelor la banca, IFN, leasing:
Până să ajungem la varianta amânării la plată, prima opțiune atunci când ai un cash-flow suficient este să achiți conform graficului inițial. Aceasta deoarece îți diminuezi un risc viitor, căci nu știi cum vor arăta lucrurile peste 3 luni sau 6 luni în business-ul tău. De asemenea, nu știi dacă nu cumva peste câteva luni dobânzile vor crește și ți-ar îngreuna eventualele plăți amânate.
Doar în situația în care business-ul este grav afectat, aproape blocat și ai presiune pe cash-flow (cheltuieli curente de plătit, facturi din urma de achitat), atunci poți lua în calcul opțiunea 2, anume discuția directă cu banca. Mai toate bancile de pe piață vin cu propuneri de amânare de la 1 la 3 luni, iar acelea s-ar putea potrivi mai bine situației tale. E posibil ca în luna iunie sau iulie, majoritatea business-urilor să funcționeze din nou mai aproape de normal.
Opțiunea 3 este amânarea plăților până cel târziu la 31 decembrie 2020, în baza OUG 37/2020. Aici, s-ar putea să ajungi în final la o soluție pe o perioadă mai scurtă, de exemplu pe 4 sau 6 luni. La creditele pentru persoane juridice, dobânda la aceste rate se capitalizează, ceea ce ar mări efortul tău de plată lunară începând cu ianuarie 2021.
d) IMM Invest - respectiv credite cu dodândă subvenționată, probabil și granturi directe de la Uniunea Europeană. Este vorba de acel plafon de până la 3,3 miliarde de euro aprobat zilele trecute de Comisia Europeană.
La momentul scrierii acestui material, există informații privind acordarea de credite pentru investiții sau pentru capital de lucru într-o anumită limită de sumă, fără a se vorbi încă foarte clar despre granturi. Deci nu suntem, la acest moment, în situația ca firmele să fie sprijinite direct cu infuzie de cash, ci doar indirect, prin acces la finanțare rambursabilă, cu dobândă subvenționată și cu garanție din partea statului.
În zilele următoare ar trebui să se clarifice normele OUG 42/2020 privind accesarea acestor credite, însă ce știm până acum este:
- creditele vor fi plafonate la maxim 25% din cifra de afaceri 2019 și maxim 2 x fondul salarial 2019. De exemplu, o companie cu cifra de afaceri de 100.000 euro anul trecut și cu 2 angajati plătiți la salariul mediu brut (aprox 1.000 euro/lună) s-ar califica pentru un credit de maxim 24.000 euro pentru linii de credit sau capital de lucru, durata acestor credite fiind de maximum 3 ani.
- dobânzile sunt subvenționate în totalitate de statul român doar până la data de 31 decembrie 2020. Perioada de subvenție a dobânzii se poate prelungi în anumite condiții.
- firma va fi obligată să păstreze până la finalul anului același număr de angajați ca cel de la începutul lunii aprilie.
Așadar și aceasta variantă trebuie privită de la caz la caz de către business-urile mici din România. Deși sunt credite garantate în final 80-90% de stat, băncile vor solicita garanții și dinspre business-urile respective.
Recomandarea generală privind aplicarea sau nu pentru noi credite:
- daca proiecția ta de (Venituri - Cheltuieli operaționale - Rambursări de credit) din Business Plan arată în continuare pozitiv pe următoarele 12 - 24 de luni, atunci poți lua în considerare noi credite, respectând condițiile de calificare.
În concluzie, în aceasta perioadă cele mai importante măsuri de luat la nivelul business-ului tău rămân cele interne. Dacă se potrivesc și una sau alta dintre facilitățile prezentate, atunci situația financiară se poate reechilibra mai bine în perioada următoare.
