Smart Future a fost un eveniment online organizat de start-up.ro, cu sprijinul ARGGO Consulting, Telekom și Raiffeisen Bank, în care am încercat să aducem în prezent viitorul și avansul tehnologiei. Cu ajutorul specialiștilor am explicat concepte ce pot părea abstracte sau dificile și ne-am uitat la România de peste câțiva ani.

În al doilea panel Florin Cașotă, editor start-up.ro, a discutat cu Ovidiu Bucătaru (CFO Șerban Holding), Mădălina Ilie (Manna Foods), Victor Potra (Microgreens) și Antonio Primera (AgroCity) despre situația agriculturii în momentul de față, modalitățile de îmbunătățire ale culturilor, mâncarea viitorului, dar și digitalizare.

În primul panel s-a discutat despre digitalizarea și transformarea digitală a afacerilor, în panelul 3 s-a dezbătut tematica sustenabilității în business, iar în panelul 4 am discutat despre educație pentru joburile viitorului.

Urmărește evenimentul complet pe platforma IC Events dacă nu l-ai urmărit live.

Cum reducem impactul agriculturii asupra planetei

„Trebuie să ne gândim pe termen mediu și lung. Să nu uităm că foarte curând, în 2050 populația globului va ajunge la 9-10 miliarde de oameni. Resursele se termină, mă refer la teren arabil și la apă curată. Desigur primul pas pe care ar trebui să-l facă agricultura românească, ar fi exploatarea cu succes a tuturor resurselor existente în agricultura convențională”, a spus Potra.

„Există o criză a salatelor pentru că regiuni care le produceau tradițional, în Italia sau în alte în zone, datorită schimbărilor climatice nu mai sunt propice pentru producție. Acest lucru trebuie luat în calcul pentru un viitor pe termen mediu și în România. Schimbarea climatică vine, nu este un mit. Trebuie să gândim cum ne va impacta agricultura clasică? Răspunsul nostru este agricultura verticală care poate acoperi o zonă de resurse tot timpul anului”, a mai spus acesta.

El menționează că agricultura verticală poate reprezenta o soluție pentru criza terenurilor, dar și pentru folosirea unei cantități mai mici de apă.

De altfel, Microgreens construiește lângă Ploiești cea mai mare astfel de seră de agricultură verticală din Europa Centrală și de Est, chiar din Europa.

Cea mai mare hală de agricultură verticală din Europa va fi în România

„Pe un metru pătrat ocupat la sol la agricultura verticală ai o producție de 20 de metri pătrați. Construim așa ceva lângă Ploiești, la Tătărani, folosind cu 95% mai puțină apă, pentru că toată apa e recirculată și asigurăm o predictibilitate și trasabilitate 100%. Tipul acesta de producție nu este adaptabilă la porumb și grâu, dar răspunde unei alte nevoi conform unor studii recente, din 2020 75% din populația lumii suferă de deficit de nutrienți esențiali, vorbim inclusiv de cei care mănâncă bine, nu de cei care suferă de foame. Nu au suficienți nutrienți. Agricultura verticală, practicată pe scară larg în Asia, poate produce nutrienți condensați pentru un număr mare de oameni”, spune Potra.

Hala industrială e automatizată și combină practic economia de apă cu folosirea tehnologiei.

„Cum putem să le scalăm? La sfârșitul lui mai și la sfârșitul lui iunie vom avea facilități de agricultură verticală, hale industriale mari, care vor intra în producție. Mă voi referi la hala de la Tătărani care va fi cea mai mare facilitate de agricultură verticală din Europa Centrală și de Est. S-ar putea să fim cea mai mare hală de agricultură verticală din Europa. E o hală automatizată cu o suprafață totală de cultură de 5.000 de metri pătrați, profitând de creșterea pe verticală. În spațiul de cultivare și germinare nu intră niciun om, intră doar roboți”, a spus reprezentantul Microgreens.

Ei vor scala producția și în Cehia în iunie și menționează că oricine are hale industriale poate să le transforme în adevărate sere de producție.

Ce produce Microgreens în momentul de față

„Microplantele sau vlastării sunt o soluție de a avea nutrienți obținuți într-un ciclu de producție foarte scurt. Microplantele ca să fim mai clari sunt specii de legume sau plante aromatice obișnuite, nu au nimic special, doar că sunt cultivate până în stadiul când le apar primele două frunze și la anumite specii până apare prima frunzuliță adevărată. Au 10-15 centimetri înălțime. Se consumă ca atare”, spune Victor Potra.

„Mazărea, de exemplu. Microplantele de mazăre, care arată ca acei cârcei din vârful plantei mature, au de 4 ori mai mulți nutrienți la anumite capitole decât mazărea matură și se dezvoltă doar în 21 de zile. Sunt gata de consum. Și pot fi cultivați și în agricultură verticală”, a mai spus acesta.

Dintr-un anumit punct de vedere, microplantele fac parte din hrana viitorului. Aduc substanțe benefice, vitamine și minerale într-un mod natural în dieta fiecăruia, crede reprezentantul Microgreens.

De asemenea, tipul acesta de agricultură poate aduce plante care altfel trebuie importate în afara sezonului, așa cum sunt plantele aromatice. De exemplu, busuiocul crescut în microserele de la Microgreens poate fi văzut inclusiv în magazinele Kaufland, unde au instalat astfel de instalații.