Dani Andor este mentor al comunității Launch, lansate de How to Web. Este Founder & Lead Product Designer la Durran. Compania sa ajută startup-urile susținute prin investiții să construiască produse mai rapid și mai bine.
Prin Launch ai acces gratuit la toate resursele de care ai nevoie pentru a trece de la un produs la un startup de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și un program care îți ghidează eforturile în directia potrivită. Materialele publicate de Launch sunt interviuri și analize realizate chiar de reprezentanții Launch cu firme care sunt parte a comunității.

Cum și când a început experiența ta în zona de produs?

  • Parcursul meu în zona de produs a început acum aproximativ 10 ani la o companie IT din Oradea — Smartware. În timpul petrecut acolo, am participat la dezvoltarea unor produse precum Flipsnack sau Bannersnack (acum Creatopy), având astfel șansa de a observa întreg procesul de creare a produselor digitale - de la idee, până la lansare. Interacțiunea cu stakeholder-ii implicați m-a ajutat să înțeleg rolul fiecărei etape în parte și cum interacționează cu ceea ce făceam eu (UX Design), astfel încât rezultatul să răspundă atât obiectivelor de business, cât și dorințelor utilizatorilor. De asemenea, în această perioadă am avut ocazia să lucrez și să învăț de la oameni cu mare experiență în domeniu.

Ce roluri ai avut înainte de asta?

  • Înainte de a lucra într-o companie tech, am trecut printr-o faza de explorare, dar cam toate lucrurile s-au învârtit în jurul design-ului; am încercat fotografia, design-ul grafic și editarea foto. Așa am ajuns și în companie, de fapt, pe un proiect de editare foto, ca mai apoi să trec prin roluri precum Assistant Product Manager, UX/UI Designer și Scrum Master.

Ce te-a determinat să te specializezi în UX/UI?

  • Ca să fiu sincer, a ținut și de conjunctură. În acea perioadă, destul de mulți designeri treceau de la design grafic, la altceva (branding, UI Design, etc.), așa că era o mutare oarecum naturală spre UI Design. Apoi, am descoperit cât de fascinant este UX-ul, pentru că am ajuns cu adevărat să cunosc zona asta. Dintr-o dată, design-ul devenea un mod de gândire prin care ajungeam să creez soluții utile.
  • Îmbinarea asta de vizual cu rezolvarea de probleme a fost un "match made in heaven" și am știut că vreau să mă dezvolt în zona asta. În ultimi ani, am dezvoltat o pasiune pentru zona de strategie, așa că am început să mă focusez pe mai mult pe arii, precum Product Design, Design Thinking și workshopuri de genul Design Sprints, iar asta se regăsește și în cadrul studioului meu — Durran.

Povestește-ne despre experiența ta în consultanță. Cum e să atragi clienți? Ce provocări ai?

Wastebill, startup-ul care automatizează munca responsabililor de mediu
  • După mai mulți ani petrecuți ca angajat full-time, am ales să trec la freelancing treptat — inițial part-time și apoi full-time. Primii clienți i-am atras din cercul meu de cunoștințe, platforme de joburi și colaborări cu agenții care fac matching de freelancers cu proiecte. În această perioadă, am reușit să colaborez cu clienți din întreaga lume, de la startup-uri early stage, până la corporații, din domenii precum tehnologie, servicii, medtech, publishing, edtech și altele. Următorul pas a fost să înființez studioul, din dorința de a lucra pe proiecte interesante și cu care să rezonez ca misiune; proiecte care aduceau un beneficiu real utilizatorilor lor.
  • Odată cu acest pas, s-a schimbat și felul în care atrag clienții. Am început să mă focusez mai mult pe content și networking, iar majoritatea clienților vin din recomandări. De asemenea, am început să fiu activ și în diferite comunități de startup-uri — Launch, Make IT — ținând prezentări, oferind feedback fondatorilor și susținând importanța validării ideilor și comunicării continue cu utilizatorii. Atragerea clienților pot să spun că este încă o provocare.
  • Ca orice profesionist care vrea să devină consultant full-time, și eu m-am regăsit în postura de a înțelege mai bine ce înseamnă să iți dezvolți un brand personal și relația pe care o ai cu clienții, aspecte care țin de cu totul altceva decât de skill-urile pe care le ai într-un anumit domeniu. O altă provocare de menționat este aceea ce ține de managementul timpului, mai ales acum, având și un bebeluș în familie; este important să găsești un echilibru între munca și relaxare.

Acum ai propria ta companie care ajută startup-urile să-și dezvolte produsele - Durran. Cu ce startup-uri lucrați/ați lucrat? Ce fel de proiecte aveți?

  • Da, așa este. Durran a luat naștere după o perioadă de analiză și gândire, pentru că unele lucruri nu mergeau chiar așa cum îmi doream. Mă pasiona ideea de a lucra pe proiecte interesante, produse care au un impact benefic asupra vieții oamenilor care le utilizează și asta voiam să se regăsească în centrul a ceea ce urma să fac. Durran este un studio de digital product design, specializat în a ajuta start-up-urile tech să-și valideze ideile rapid și să construiască produse care răspund nevoilor utilizatorilor lor. Cred că startup-urile viitorului ar trebui să se concentreze asupra oamenilor și asupra realității în care trăiesc.
  • De aceea, toate colaborările încep cu înțelegerea contextului — care este situația actuală, ce problemă rezolvă compania, cine are problema respectivă și cum te gândești că vrei să o rezolvi, cine sunt competitorii, etc.— pentru că doar așa putem găsi soluțiile potrivite. Focusul principal e în zona de UX / Product Design, dar workshopurile — precum Design Sprints — ocupă o parte importantă în tot ceea ce facem. Toate acestea au scopul de a ajuta clienții să-și definească problemele, să găsească eventuale soluții pe care să le testeze, crearea designului și pregătirea fișierelor pentru echipa de development. Am lucrat atât pe proiecte la început de drum, lansând produse noi, dar și la lansarea unor feature-uri noi sau la îmbunătățirea unor soluții deja existente pe piață.
  • Până acum, am avut ocazia să colaborez cu companii precum Edus, Medijobs, TypingDNA sau 123FormBuilder. Pe lângă asta, am facilitat workshopuri, pentru a găsi probleme și a creea soluții în cadrul unor companii, comunități, board-uri de conducere și chiar un Design Sprint, pentru a regândi structura incubatorului de la Make IT.

Te ajută să preiei din mindset-ul de startup în activitățile pe care le faci?

  • De la început am pornit cu ideea că studioul va fi un experiment, micul meu start-up. Fix așa l-am tratat. Voiam să văd dacă funcționează, dacă mă descurc și dacă e viabil ca business. Când lucrurile au început să-și dea drumul, am început și eu să investesc mai multe resurse, am fost atent să văd ce funcționează și ce nu, iterând unde a fost cazul. Aceeași atitudine am avut-o și față de alte arii de care aveam nevoie: tot ce înseamnă zona de marketing și brand personal. Am început cu o strategie pe care am testat-o, iar când nu a funcționat, am căutat rapid alte direcții și puncte de focus.
  • Când ești pe cont propriu, îți dai seama, de fapt, cât de multe pălării trebuie să ai într-un business de genul aceasta. Dar orice zi e o provocare să învăț ceva nou, până la urmă.

Ce le recomanzi celor care se gândesc să facă tranziția de la angajat la propriul lor business?

  • Chiar recent am avut o discuție pe tema asta 🙂. În primul rând, cred că e important de ținut cont că nu e neapărat progresul firesc al lucrurilor, cum cred unii, și nici nu este neapărat pentru toți. Poți să rămâi într-o companie, să avansezi și să fii foarte împlinit din punct de vedere profesional și financiar. Dar, sunt oameni ca mine, care vor altceva, să fie pe propriile lor picioare. Acestora le zic că, pe cât este de fain, e și provocator. Pentru că, așa cum ziceam mai sus, pe lângă aptitudinile pe care vrei să le fructifici, mai trebuie să te gândești și la partea de promovare. Altfel, clienții vor veni foarte greu.
  • O recomandare pe care aș avea-o pentru cei care se hotărăsc să facă acest pas ar fi să aibă neapărat puși deoparte bani pentru 3-6 luni, care să acopere cheltuielile, pentru că, altfel, perioadele fără proiecte pot fi foarte stresante. Ideal ar fi să aibă cât de cât un plan de business — ce vor "vinde", cui, cum o să atragă clienți — și să își monitorizeze foarte atent veniturile și cheltuielile, ca să vadă cum stau lucrurile. Știu că stilul acesta de viață, de a fi pe cont propriu, sună foarte atrăgător, pentru că poți câștiga mulți bani într-o lună, dar tot la fel de ușor poți să nu ai de lucru 1-3 luni. De aceea, e important să-ți monitorizezi veniturile. Dacă faci asta pe o perioadă mai lungă de timp, vei putea să vezi și niște tipare, așa că o să începi să înțelegi în ce perioadă ai mai mult sau mai puțin de muncă și vei înțelege și care e, de fapt, media veniturilor și cheltuielilor tale.
  • O carte pe care o sugerez tuturor celor care vor să se apuce de freelancing sau să își înceapă propriul business este The E-Myth, de Michael E. Gerber.

Cu ce provocări ale fondatorilor te întâlnești des ca mentor de startups?

OptiOffer, startup-ul care optimizează crearea de oferte comerciale
  • Cred că unele provocări vin oarecum din background-ul nostru, România fiind o țară în care s-a făcut și se face înca foarte mult outsourcing. De cele mai multe ori, fondatorii de startup — fără un background solid în a crea și crește un produs digital — se grăbesc să își transpună ideile în cod, fără să testeze sau să înțeleagă problema așa cum ar trebui, rezultând în soluții greu de utilizat sau care, de cele mai multe ori, nu răspund nevoilor utilizatorilor.
  • Din păcate — acum vorbind din perspectiva mea ca profesionist UX — accentul pe zona de UX, Design, flow-uri lipsește de multe ori, ceea ce duce ca și o idee bună să fie executată slab. În fond, chiar dacă ideile sunt grozave, dacă ele nu sunt transpuse în produs într-un mod în care acesta să răspundă nevoilor utilizatorilor, mai ales în zilele noastre când concurența este mare, șansele de eșec sunt imense.
  • Asta nu o zic doar eu, dacă e să ne uităm peste statisticile privind cauzele cele mai dese pentru care un start-up eșuează — lipsa unei nevoi a pieței, epuizarea bugetului, produsul nu este îndeajuns de atractiv pentru utilizatori, ignorarea clientului final — vedem că multe dintre ele se învârt în jurul utilizatorului. Odată ce el este exclus din procesul de creare al produsului, șansele ca o soluție să fie dezvoltată pentru nevoile sale sunt infime. Dacă ar trebui să sumarizez, aș zice că e lipsa cunoașterii contextului.

Care sunt principalele arii pe care ar trebui să se axeze fondatorii, atunci când dezvoltă un produs?

  • În general, sunt pro lean startup approach — În care tu, în calitate de fondator, înțelegi problema pe care vrei să o rezolvi, știi cine are problema respectivă și înțelegi bine contextul; apoi, cu acest know-how, construiești o variantă minimală pe care o testezi și o iterezi. Așa că, în opinia mea, pe asta ar trebui să se axeze orice fondator în prima fază. Atunci când vine cu o posibilă soluție, să știe exact cui se adresează, pentru a o putea testa și pentru a putea înțelege cu adevărat cât de importantă este problema pentru utilizatorul final. Totodată, aș căuta soluții de validare care nu implică foarte multe resurse, pentru a facilita posibilele iterații. Aici aș aminti ce spune Marty Cagan în Inspired și ideea lui de a redefini MVP - din Minimum Viable Product în Minimum Viable Prototype - pentru că, de multe ori, poți să-ți testezi ideea și așa — cu un prototip.

Ce mentori ai avut, la rândul tău?

  • Chiar de când am început să lucrez în acest domeniu, am avut ocazia să învăț de la oameni cu experiență în crearea de produse digitale, precum Vasilica Bob sau Raul Popa. Interacțiunea cu ei m-a ajutat să mă dezvolt atât pe partea de UX, dar și să înțeleg mai bine partea de business și cum se leagă cele două.
  • Odată ce am început să fac freelancing și, mai apoi, să pornesc studioul, am căutat mereu oameni care erau înaintea mea — care fac ceea ce aș vrea să fac și eu în viitorul apropiat — și de la care pot să învăț. Am apelat la alți fondatori de studiouri / agenții de design, ca să înțeleg ce fac ei, care sunt problemele de care se lovesc și cum le rezolvă, atât din România, cât și de afară. De asemenea, atunci când a fost nevoie, am luat parte din programe de coaching și comunității din care să pot învăța.

Cum crezi că ajută comunitățile antreprenoriale precum Launch startup-urile în dezvoltare?

  • Beneficiile comunităților precum Launch se regăsesc în mai multe aspecte. O dată, aceste comunități pot veni cu aportul de know-how de care mulți fondatori la început de drum au nevoie, creând astfel locul ideal de a învăța bazele pentru dezvoltarea produselor digitale de succes. Pe lângă asta, este un loc propice pentru a face networking, atât cu alți fondatori — care pot împărtăși din experiența lor — cât și cu mentori sau investitori.

E vreun podcast/blog/carte utile pe care le recomanzi?

Dă-le un sfat vital fondatorilor la început de drum!

  • Investiți timp în a înțelege contextul utilizatorilor voștri — ce probleme au, cine sunt ei, cum rezolvă soluția voastră problema lor. Stați aproape de ei și de problemă, nu de soluție.