În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre {{ora[58]}}șele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Oraşul s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.

Creșterea economică este așteptată să rămână mare și în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va clasa înaintea majorității {{ora[58]}}şelor europene. Rata de ocupare a forței de muncă este estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.

Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acestă expansiune.

Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.

”Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul {{drept[48]}} capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare”, comentează Carmen Adamescu, Partner EY România.

Acestea sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate {{ora[58]}}şele în creştere. Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.

Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul {{ora[58]}}şului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.

În viziunea specialistului EY, singura modalitate prin care Bucureştiul ar putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă.

”Capitala României ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor {{ora[58]}}șe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor", mai spune Carmen Adamescu.

De exemplu, Alba Iulia a făcut primii pași pentru a deveni un smart city cu ajutorul soluțiilor Orange. Astfel, în Alba Iulia sunt peste 600 de senzori care, alături de rețelele de comunicații mobile, fixe și destinate obiectelor conectate, creează o infrastructură digitală a {{ora[58]}}șului. Rețeaua Wi-Fi include peste 228 puncte de acces în cetate și oraș și 15 puncte de acces în mijloace de transport în comun.

Aplicația Civic Alert îi ajută pe oameni să alerteze autoritățile asupra problemelor identificate în {{ora[58]}}ș. Prin soluția City Analytics, Primăria poate urmări tendințe ale traficului pietonal din oraș, în funcție de momentul zilei sau condițiile meteorologice, identificând, de asemenea cele mai comune trasee.

Photo by Ben Blennerhassett on Unsplash