Oana Coșman
Studiul, la care au participat 13.000 de IMM-uri din 19 țări europene - inclusiv țara noastră, care a fost reprezentată de 500 de respondenți -, ilustrează caracteristicile definitorii ale activității afacerilor mici și mijlocii, dar și atitudinea acestora în raport cu schimbările economice și tehnologice.
De ce își lansează românii un startup?
Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferințele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanți la studiu, cel mai ridicat procent de respondenți, spun că au făcut acest pas din dorința de a se simți mai în siguranță atunci când vine vorba de propriul viitor.
Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-și găsi un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, mult peste media europeană de 31% și mai mult de dublu față de procentul respondenților provenind din țări cu o puternică tradiție antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).
Segmentul afacerilor mici și mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puțin comparat cu țările din jur. 31% din respondenții români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de țări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenți au menționat avantajele financiare drept beneficiu al activității într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievați au aceeași opinie, dar și de Slovacia - aici, media respondenților care au optat pentru același răspuns fiind de 12%.
Atitudinea pozitivă a românilor față de afacerile mici și mijlocii se regăsește și în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenți – care nu au reușit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în țările din restul Europei.
Studiul a atins și aspectele mai puțin pozitive ale activității dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievați au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanți au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.
Optimism, dar și o lipsă de structură
În ciuda acestui factor, în ceea ce privește încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenților din România a depășit media europeană de 59% - pe plan local, 78% dintre respondenți sunt optimiști în ceea ce privește viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajați și proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenți se declară pesimiști cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuși cu numai 39% sentiment negativ.
Afacerile mici și mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 țări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este țara fruntașă în ceea ce privește planificarea.
Tehnologizarea în afaceri
La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenții Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenților din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.
Întrebați ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenții din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi și trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii și posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piață prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziție.
Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din piețe cu o mai mică istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau România) consideră automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clienților, al resurselor sau analiza de date de piață) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizării, peste media europeană.
În același timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizării, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda.
România, Bulgaria, Grecia și Italia au obținut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul față de tehnologie și tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei în afaceri, foarte diferit între aceste țări. În timp ce țările cu scoruri DESI mari înțeleg prin integrarea tehnologiei soluții avansate, pe care le folosesc deja, țările din grupul în care se află și România nu au integrat decât în procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrând o apetență mai mare.
Comparat cu restul țărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulți antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeași tehnologie acasă și la birou, dar și cei mai mulți (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, țara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns același lucru.
În ceea ce privește modul în care IMM-urile interacționează cu clienții, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacțiune analizate (email, portal de e-commerce, discuții față în față, via telefon) și peste media europeană atunci când vorbim de o interacțiune cu clienții via social media.
