Oana Coșman
Cu toate acestea, țara noastră are perspective foarte bune de creștere în perioada imediat următoare pe fondul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații, dar și de creștere a competențelor digitale, după cum arată raportul intermediar privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat recent de Comisia Europeană.
În raportul DESI pentru 2017, România face parte din clusterul de țări cu performanțe scăzute, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia. La polul opus, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE.
Deși românii utilizează intens rețelele de socializare și apelurile video, aceștia manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile online, România înregistrând unele dintre cele mai scăzute niveluri din UE în ceea ce privește cumpărăturile online și serviciile bancare online, se mai arată în raport.
Totodată, România deține cea mai mare pondere a abonamentelor la Internet din Uniunea Europeană, iar utilizarea serviciilor mobile de bandă largă este în creștere accelerată. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce privește serviciile publice, și nivelul competențelor digitale sunt încă scăzute, însă, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, în februarie 2015.
Conform raportului, România are avantajul unor costuri scăzute de acces la internet și viteză foarte bună, însă sunt necesare eforturi susținute pentru a ajunge la o acoperire cât mai mare a întregii țări.
România, pe ultimul loc la competențe digitale
În ceea ce privește competențele digitale, România, deși sub media Uniunii Europene, a înregistrat progrese. În continuare, doar 56% dintre români folosesc internetul în mod regulat față de 79% media Uniunii Europene. Însă România are o bază solidă de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei, iar proporția specialiștilor IT&C în economie crește odată cu dezvoltarea a numeroase centre de software și servicii aflate în căutarea de specialiști.
Cu toate acestea, sunt necesare mai multe inițiative publice de educare a populației în domeniul digitalizării, mai arată studiul. Tehnologia nu e foarte folosită în România nici de către mediul de afaceri. Cea mai mare creștere față de anul trecut a fost înregistrată la utilizarea platformelor de socializare, de la 6% la 8%.
Raportul urmărește progresele înregistrate de statele membre în domeniul digitalizării, combinând datele cantitative furnizate de Indicele Economiei și Societății Digitale (Digital Economy and Society Index, DESI) cu informații calitative privind politicile specifice ale fiecărei țări. Raportul este structurat în jurul a cinci capitole: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.
Comerțul online depășește 2,5 miliarde de euro
Cu toate lipsurile pe care le are țara noastră în ceea ce privește mediul digital, comerțul online va depăși 2,5 miliarde de euro anul acesta și are potențial de a-și dubla valoarea până în 2020, estimează Asociația Română a Magazinelor Online din România (ARMO).
”Comerțul online se poate dezvolta peste o infrastructură digitală solidă și având o populație cu competențe digitale bune. Vestea bună este aceea că avem perspective favorabile de creștere în ambele direcții, ceea ce ne îndreptățește să anticipăm o dublare a comerțului online până în 2020. Să cumperi online înseamnă să economisești timp și bani, să găsești diversitate mai mare de produse și servicii mai bune, pe care să le accesezi din confortul propriei locuințe", a declarat Florinel Chiș, director executiv Asociația Română a Magazinelor Online.
