Vlad AndriescuGabriel Voicilă are o experiență de 20 de ani în tehnologie și a lucrat la DXC Technology și HP. E licențiat al Universității Politehnice din București și are un Executive MBA la Universitatea din Sheffield.
Astăzi este Technology Partner la PwC și asistă companiile din România pentru a face tranziția digitală, pentru a găsi unelte de automatizare și pentru a fi mai competitive.
"Am estimat că în 2-5 ani de zile o parte din slujbe vor fi automatizate, iar în doi ani de zile, 6% vor fi afectate de automatizare", spune Gabriel Voicilă.
În plus, crede Voicilă, viitorul va fi influențat de către tehnologia blockchain, dincolo de aplicabilitatea în zona de criptomonede, care va deveni doar o nișă mică. "Vom merge cu mașina la benzinărie, vom pune benzina și vom pleca. Deoarece mașina a fost înregistrată să facă plăți în numele meu pentru serviciul pe care l-am consumat la benzinărie. Toate acestea vor fi susținute de blockchain. Înregistrarea datelor medicale ale unei persoane. Și instituțiile publice ar putea să adopte, mai ales dacă ne uităm în Estonia. Blockchain e o tehnologie care va fi prezentă peste tot în lume."
Urmărește video-ul integral mai sus sau citește transcriptul său în rândurile de mai jos.
Ce înseamnă astăzi pentru o companie zona de automatizare?
RPA e o tehnologie nouă care a apărut ca o nevoie de a rezolva anumite probleme pe care organizațiile le au și care nu au fost rezolvate de alte soluții. Companiile au uitat să se uite după procesele repetitive, care consumă un volum mare de date, care accesează date din sisteme care sunt structurate și care au devenit ținte foarte ușor de automatizat. Există o multitudine de tehnologii, unele industrii sunt mai mult afectate pozitiv, iar altele mai puțin de procesul de automatizare.
Există companii care merg mai departe și încearcă să descopere procese care bănuiesc că au procese care merg automatizate, dar nu le recunosc imediat. Oamenii uneori se tem să le expună. Ca urmare există conceptul de process mining, care ajută la identificarea automată de procese care ulterior sunt supuse automatizării. Cam pe aici se învârte automatizarea software.
Care ar fi industriile mai îndreptate spre automatizare?
În principal industria manufacturieră, industria de automobile, industria financiar-bancară, industria de telecomunicații, datorită volumului mare de date pe care-l vehiculează și datorită faptului că au procese repetitive, au găsit un impact pozitiv în adoptarea tehnologiilor RPA.
Exemplu: închiderile de la sfârșit de lună pentru bănci, procese foarte complicate, care necesită mult timp și care pot fi automatizate.
Dintre industriile care sunt mai puțin afectate sunt cele unde interacțiunea umană contează în continuare foarte mult, precum industria hotelieră, servicii și restaurante.
Mai sunt industriile unde angajatorii au un cost mic cu forța de muncă și nu se justifică să investești în automatizare.
Vor înlocui roboții oamenii?
Am estimat că în 2-5 ani de zile o parte din slujbe vor fi automatizate, iar în doi ani de zile, 6% vor fi afectate de automatizare. Am întâlnit și situații în care companii mari au implementat o forță digitală de lucru, o fermă de roboți, pe care o folosesc când au suprasarcini și ca urmare există teama de pierderea locurilor de muncă. În general companiile încearcă să eliberez forța de muncă pentru a fi disponibilă în altă parte, nu neapărat ca să reducă numărul de poziții.
Ce industrii ar trebui să ia în calcul automatizarea pentru a rămâne competitive?
Îmi vine greu să cred că există un tip de industrie care poate să evite automatizarea. E util să facem diferența între informatizare și digitalizare. Există o diferență semnfiicativă. Informatizarea înseamnă implementarea unor sisteme pentru susținerea unor procese, de multe ori aceste sisteme nu comunică unul cu celălalt. Digitalizarea merge mai departe și e un proces care trebuie susținut de la un cap la celălalt. Dacă fac o comandă pe un magazin online, acea comandă și tot ce se întâmplă în spate, ar trebui preluată și administrată automat. Spre exemplu, actualizarea inventarului, înregistrarea comenzii în sistemul contabil, transmiterea comenzii spre depozit, facturarea și la urmă livrarea.
Un alt exemplu de digitalizare e felul în care băncile trebuie să se mobilizeze ca să interacționeze cu oamenii și vedem acum din ce în ce mai multe canale bancare - mobil, internet, ATM-uri multifuncționale.
La ce soluții trebuie să se gândească o companie atunci când vorbește de digitalizare?
În general, în momentul de față pentru a fi competitiv ai nevoie de o infrastructura informațională flexibilă, care îți permite să vii cu produse mai repede decât competiția. Să nu trebuiască să ai cheltuieli foarte mari. Una dintre soluțiile la îndemână este cea de Cloud. Pentru care adopția la noi în țară e mai scăzută decât în alte țări.
Există și restricții. Dacă ne uităm în piață, Banca Națională nu e adeptă a soluțiilor în Cloud, deși dacă ar fi să privim în celelalte țări găsim exemple de bănci care nu au o problemă în a-și menține datele într-un Cloud din Europa.
O altă reticență este cea a securității datelor, că nu sunt sub controlul firmei sau entității și ar putea fi oricând compromise. Auzim foarte des de situații de atacuri cibernetice care sunt independente de Cloud sau nu. Din punctul meu de vedere Cloud-ul e mai sigur. Companiile mari investesc și în siguranța cibernetică. Între a investi masiv în infrastructură, sisteme, instruire personal și menținerea personalului și a alege o soluție flexibilă de Cloud, eu cred că nu sunt multe alternative.
Ce provocări au companiile pentru a-i pregăti pe angajați pentru momentul când anumite procese sunt digitalizate?
Cum facem o schimbare și să fie adoptată? Un plan bun de comunicare, un plan în care cei care favorizează sunt folosiți ca agenți ai schimbării și să minimizeze impactul negativ sau percepția celor care se opun. Pe de cealaltă parte, de fiecare dată când venim cu un sistem nou trebuie să instruim utilizatorii cheie.
Dacă luăm industria manufacturieră, unde personalul vine din zona de inginerie, nu e neapărat obișnuit cu folosirea de sisteme moderne. Lipsa unei instruiri va conduce la un eșec. Există metode a face computer based training, care minimizează costurile. Milennials și generația Z vor învăța la fel de bine pe computer.
Cum faci schimbarea și robotizarea și cum o comunici celor din zona necalificată, ca oamenii aceia să nu fie înlocuiți?
Exemplul din România, o companie mare la nivel mondial care produce pneuri, s-a gândit că de fiecare dată când are o suprasarcină, numărul de angajați nu e suficient ca să rezolve problemele la timp. Au creat o forță digitală de muncă pe care o aplică din când în când. Lumea nu se simte amenințată, dar există percepția că în viitor se va merge și mai departe. Prin comunicare corectă, prin instruire, personalul care lucrează pe o linie de asamblare în momentul de față ar putea fi înlocuit de un robot avansat, un robot fizic. În România nu sunt atât de multe exemple, poate doar în zona de automobile. Comunicarea e esențială.
O mare companie de energie din România constata că la final de lună primea mii de facturi. Avea cam 20 de contabili care doar procesau facturi. Timpul lor a fost utilizat în altă parte și au fost introduse procese de automatizare care identifică, dau spre aprobare și la final procesează plățile. Nu a existat o problemă ca ei să fie dați afară. Activitatea era suficientă.
Jumătate din companiile din Fortune 500 din anul 2000 au dispărut din acea zonă. Putem asista în următorii ani la această apocalipsă pentru firmele de astăzi?
Avem câteva exemple de răsunet, Yahoo, Nokia, Kodak, Nortel, companii care au neglijat ceea ce se întâmpla în industriile lor și au devenit ori irelevante, ori au dispărut de tot.
Suntem în pragul celei de-a 4-a Revoluții Industriale și vorbim de Internet of Things, probabil că peste 4-5 ani vom descoperi nume importante care nu mai activează. Probabil că această tendință va crește. Nu știu dacă va fi o schimbare masivă. Cei care neglijează vor fi penalizați. Vin multe startup-uri cu idei inovatoare și neadaptarea e periculoasă.
Dacă luăm industria financiar-bancară, unde va fi implementată directiva PSD2, care în România intră în testare în martie și va fi obligatorie în septembrie. Această directivă va permite organizațiilor financiare de a pune la dispoziția altor entități similare datele despre conturile și tranzacțiile unei persoane, atât timp cât această e de acord. De asemenea, o terță parte poate efectua tranzacții în numele titularului de cont dacă acesta este de acord. Se vor întâmpla 3 lucruri: unele vor adopta doar complianța și nu vor veni cu servicii suplimentare, câteva mai avansate vor oferi și servicii suplimentare, dar vor mai apărea și fintech-uri care vor oferi o experiență digitală mult mai bună, care vor agrega informațiile de la toate băncile și un utilizator va fi tentat să facă banking cu un fintech.
Care va fi impactul zonei blockchain?
Tehnologia are potențialul de a deveni omniprezentă. Există păreri că blockchain-ul va fi coloana vertebrală a ceea ce numim Internet 2.0.
Exemple?
Toate tranzacțiile notariale vor putea fi înregistrate într-un jurnal de tip blockchain, toate tranzacțiile financiare, vânzările de imobile. Vorbim de înlocuirea cadastrului.
Vom merge cu mașina la benzinărie, vom pune benzina și vom pleca. Deoarece mașina a fost înregistrată să facă plăți în numele meu pentru serviciul pe care l-am consumat la benzinărie. Toate acestea vor fi susținute de blockchain. Înregistrarea datelor medicale ale unei persoane. Și instituțiile publice ar putea să adopte, mai ales dacă ne uităm în Estonia. Blockchain e o tehnologie care va fi prezentă peste tot în lume.
Un exemplu mai insolit e ghilda vânzătorilor de diamante din Anvers pentru a asigura transparența vânzărilor cu diamante care sunt susceptibile că finanțează terorismul, au pus la punct un sistem prin care un diamant este identificat unic din 40-50 de caracteristici, care sunt înregistrate într-un jurnal blockchain de la data scoaterii din mină, până la toate tranzacțiile care le-a suferit de-a lungul timpului.
Diferențele economice se vor acutiza din cauza digitalizării?
Absolut. Dacă ne uităm la raportul DESI, emis de Comunitatea Europeană, România ocupă onorantul loc 28, ultimul. Distanța dintre noi și țările scandinave e enormă. A nu investi în tehnologia digitală pentru a încerca să recuperăm acest decalaj ar fi o greșeală fatală. Investițiile în această infrastructură ar fi la fel de importante ca cele în autostrăzi.
În următorii cinci ani de zile cam 1.500 de miliarde de dolari ar putea fi aduse ca surplus la Produsul Brut Mondial. Din acestea, spre surpriza multora, China și țările asiatice au o proporție de cam 36%, ceea ce arată că țările percepute ca low-cost și sunt manufacturierul lumii, investesc mai mult decât țările avansate. Statele Unite e abia pe locul 3, în urma Europei. Sudul Europei e perceput ca un jucător important, deci există oportunități pentru România.
