Marius Lungu are o experiență de peste 20 de ani în industria alimentației publice, unde a fost bucătar-șef în mai multe restaurante din Iași și a organizat alături de echipele pe care le-a coordonat evenimente mari, precum nunți, cumătrii sau petreceri private. Era tipul de bucătar care-și dorea ca toate produsele oferite să aibă calitatea cea mai bună, așa că se ocupa de multe ori de a preparat totul.

„În multe restaurante unde lucram voiam să fac eu totul. Făceam și pâinea. Am început să fac și produse afumate, pentru că nu le găseam calitativ pe piață cum aș fi dorit eu și am început să le fac în cuptor gastronomic. Luam o bucată de lemn, o puneam în cuptor, făceam fum și temperatură și am descoperit că-mi iese”, povestește Marius Lungu începuturile ideii pentru Fabrica de Fum. Dar atunci erau doar produse bune pe care le realiza în bucătărie, nu un business.

În 2016 au făcut o ședință de familie, Marius și soția sa, alături de cofondatorul lor, Paul Gabriel Ioan, și au decis că pot deschide un business pe această direcție încă nereprezentată foarte bine în România. În 2017 au căutat un spațiu, au înființat firma și în șase luni au făcut amenajările pentru a ieși pe piață.

„În octombrie 2017 am finalizat primele produse, după care am început să căutăm parteneri, băcănii și să ne scoatem produsele pe piață”, explică Marius Lungu.

Trecerea nu s-a făcut brusc. Marius a așteptat să se termine sezonul la restaurant pentru a oferi toată atenția pentru Fabrica de Fum. A investit banii proprii și a făcut două credite pe persoană fizică pentru a lansa afacerea, dar efortul lui a meritat.


E o afacere mică și cu idei mărețe, după cum este și proiectul pe care-l lansăm odată cu această afacere, în parteneriat cu Banca Transilvania, pentru a descoperi cele mai interesante afaceri mici din România.


Investiții pentru lansare

„Am investit în jur de 40.000 de euro la început. Au fost banii noștri puși deoparte, am făcut două credite pe persoană fizică, la început nimeni nu te creditează. Și cu acești bani, o sumă mică pentru un proiect mare, am început să facem camerele frigorifice, să amenajăm spațiul. Avem acum 7 spații de frig, fiecare pe zona lui, am construit o afumătoare tradițională, dar de capacitate mai mare. Într-o zi aș putea să afum 500 de kilograme de carne în două tranșe, dacă am avea nevoie”, spune Marius Lungu.

Și-a asumat că este dificil să intre pe piață, dar a început să fabrice primele două produse și a avut răbdare cu ele. Pentru că dacă vrei să lansezi un produs alimentar, aștepți după natură pentru a obține toate autorizațiile și să stabilești termenul de valabilitate.

„Este foarte greu să intri pe piață. I-am convins prin calitatea produselor, le-am dat produse la degustat. Au gustat altceva față de un produs industrializat. Ușor, ușor am convins o băcănie, încă una și apoi am ajuns în toate băcăniile importante de pe piața ieșeană”, explică Lungu.

„Am început cu rețete simple, iar apoi am testat cu altele. Am început cu un piept de porc afumat, cotlet de porc afumat, mușchiuleț montana, o ceafă și o slăninuță. Ulterior am început să ne dezvoltăm. Avem vânzare foarte bună pe pieptul de rață afumat, pe pastrama de curcan. Ulterior am început să facem și cârnăciori, avem 3 sortimente care se vând foarte bine. Avem și un produs propriu, adică un cârnăcior cu secărică, o combinație de vită și porc, punem aromele de la tradiționala secărică”, mai spune Marius Lungu.

Producție și furnizori

Lui Marius nu i-a fost greu să găsească furnizorii buni, îi știa de când lucra la restaurant. Așa că s-a orientat spre cei din jurul Iașiului de la care știa că poate avea calitatea garantată. Marius se uită după cei care au o producție sustenabilă, cu carne de calitate și gust bun.

„Ne uităm ca proveniența să fie românească. Ne uităm și la calitatea cărnii. Produsul românesc are un alt gust. Dacă luăm o carne din import și care nu știm cum a fost crescut animalul, carnea nu are acel gust, devine ușor fadă, chiar dacă noi o marinăm. Nu are acel gust de carne. Am tot făcut probe de la furnizori și până când nu ne-a ieșit produsul, nu am dat drumul pe piață”, explică Marius Lungu, cofondatorul Fabrica de Fum.

În momentul acesta se bazează pe un producător din Galați, un abator din Suceava, dar și un furnizor din Timișoara. Nu a vrut să aleagă alți furnizori momentan, pentru că vrea ca produsele lui să aibă o calitate foarte bună.

Fabrica de Fum a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de lei în 2020, iar pentru 2021 datele arată că vor termina cu 1,15 milioane de lei, o creștere solidă de 10% pentru industria lor. De asemenea, s-au și extins.

„În 2020 am achiziționat prin Banca Transilvania, cu sprijinul său, prin programul IMM Invest o autoutilitară echipată cu agregat de frig și tot prin IMM Invest am obținut și un capital de lucru. În 2020 am scos produse noi, am parteneri noi care vindeau în online și astfel am păstrat un echilibru în ceea ce privește vânzările”, explică Lungu.

Extindere dincolo de Iași și comerțul online

Compania a început în Iași, dar s-a extins în băcănii din București, Galați, Constanța și Cluj-Napoca. De asemenea, s-au folosit de comerțul online pentru a putea să ajungă la clienți din mai multe orașe. Cu toate acestea, în această fază a afacerii Iașiul rămâne principala piață de desfacere. Trecerea înspre online s-a petrecut în pandemie, când au apărut multe platforme de livrare de produse acasă, iar cu ajutorul rețelelor sociale Fabrica de Fum a ajuns la cât mai mulți clienți interesați.

„Cred că cel mai dificil lucru a fost resursa financiară. Cu ajutorul Banca Transilvania am luat primul credit pe firmă, cu care ne-am luat o mașină de transport cu frig. După care al doilea pas mai dificil a fost convingerea clientului, a partenerului să pună produsul nostru la el în vitrină”, spune Marius Lungu.

„Atunci când am apărut pe piață nu era atât de aglomerată, dar treptat a apărut și concurența. Dar asta ne motivează să facem produse și mai bune și să ne diversificăm gama”, mai explică cofondatorul Fabrica de Fum.

Pentru anul 2022 Fabrica de Fum vrea să aducă noi produse pe piață pentru care este în perioada de testare a termenului de valabilitate, dar în maximum două luni vor fi pe piață.

Astfel, Fabrica de Fum va face trecerea și spre conserve de carne la borcan, din porc și curcan. De asemenea, ieșenii se uită și spre zona de șunci în membrană. Dar cum spuneam, în industria aceasta trebuie să ai răbdare până la a ieși pe piață cu un produs nou, chiar dacă tu știi să-l faci foarte bine.

Un public mai interesat de produse naturale?

De la distanță, românii par mai interesați de produsele naturale și românești decât erau pe vremuri. Dar această trecere de la produse industrializate la produse locale de calitate e una lentă, din punctul de vedere a lui Marius Lungu.

„Clientul nostru are venituri medii, are studii medii și superioare, este clientul care citește o etichetă. În general este un familist, are copii mici. Este clientul care se interesează de ceea ce consumă, citește o etichetă și vede substanța proteică, valorile nutriționale”, spune Marius Lungu.

Astfel, un produs natural, creat în România, cum e carnea de la Fabrica de Fum, folosește un kilogram de materie primă pentru aproximativ 700 de grame de produs finit. În timp ce un produs industrial scoate 1,2 - 1,8 kilograme de produs final dintr-un kilogram de carne. Cum se face acest lucru? Ei bine, trebuie să te întrebi cu ce se „umflă” un produs, fie că e vorba de apă sau de conservanți. De multe ori, produsele industrializate sunt mai multă apă decât produs finit.

„Dacă mănânci două felii de șuncă industrializată, înseamnă să mănânci doar o felie de la noi și ai aceeași substanță proteică”, explică Marius Lungu.

„Trebuie să te uiți la lucrurile inutile în acel produs, cum ar fi numărul de E-uri. Atât timp cât folosim aditivi și fosfați care absorb apa, noi vom mânca mai multă apă. În produsul nostru nu conține acei aditivi, de asta are un termen de valabilitate mai scurt. Conservantul nostru este sarea și fumul dintr-un lemn de cireș sălbatic luat din zona noastră”, mai spune Marius Lungu despre modul în care să te uiți la un produs. Și bucătarul spune că „dacă vezi că 60% din produs e carne, trebuie să te întrebi ce e restul?”.

Marius consideră că publicul este unul mai interesat decât în anii anteriori, dar tendința nu e într-o creștere foarte mare, așa că e nevoie de o educare continuă a publicului.

„Oamenii trebuie să guste produsele și să vadă diferența dintre ele”, încheie Lungu.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.