Abonează-te pe YouTube
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Vezi în avanpremieră
Un studiu britanic pe 666 de participanți a identificat o corelație uimitoare de 83% între utilizarea frecventă a IA și scăderea performanței în gândirea critică, cu utilizatorii mai tineri deosebit de vulnerabili la acest schimb cognitiv. Într-un interviu acordat Big Think, autorul studiului, Dr. Michael Gerlich, a sugerat că inteligența artificială nu este în mod inerent negativă pentru abilitățile noastre cognitive - ca orice alt instrument, aceasta trebuie utilizată corect.
Descoperiri cheie din studiu:
Epidemie de externalizare cognitivă
- 72% dintre respondenții sub 35 de ani au recunoscut că folosesc IA pentru „decizii de bază din viața cotidiană”, cum ar fi planificarea meselor sau alegerile financiare.
- 61% au raportat o încredere redusă în rezolvarea problemelor fără asistența IA.
- Participanții au obținut scoruri cu 23% mai mici la teste de raționament logic atunci când foloseau regulat instrumente IA.
Dilema cutiei negre
- 54% dintre utilizatori nu au putut explica cum au ajuns instrumentele IA la concluzii.
- Doar 29% verifică în mod constant acuratețea răspunsurilor IA, în ciuda faptului că 67% recunosc potențiale erori.
- „E ca și cum ai avea un intern genial care nu arată niciodată cum a ajuns la rezultat”, a remarcat un participant.
Viitorul educației
- Elevii care folosesc IA pentru teme au prezentat o reținere cu 40% mai slabă a conceptelor de bază.
- Angajații asistati de IA au demonstrat abilități mai slabe de gestionare a crizelor în situații de urgență simulate.
- Programe pilot ce învață „interogarea IA” au îmbunătățit scorurile la gândirea critică cu 18%.
- Noi curriculumuri includ:
- Exerciții de verificare a surselor
- Detectarea părtinirilor în rezultatele IA
- Dezbateri structurate ce contracarează sugestiile IA.
Perspective ale experților
„IA devine *mâncare rapidă cognitivă* – convenabilă și satisfăcătoare, dar săracă nutrițional pentru minte. Trebuie să reproiectăm colaborarea uman-IA pentru a evita atrofia mentală”, este de părere Michael Gerlich, autorul studiului.
Echipa de Etică a IA de la Google susține că „IA calibrată corect funcționează ca o *sala de sport cognitivă*”, afirmând că noile instrumente includ prompturi obligatorii de gândire critică înainte de a oferi răspunsuri.
Deși 58% dintre participanți se tem să nu devină „dependenți cognitivi”, studiul propune strategii de atenuare:
- Protocoale obligatorii de transparență pentru IA
- Certificări de gândire critică pentru utilizatorii IA generativă
- Standarde „umano-centrice” ce cer justificarea sugestiilor IA.
Autorul Yuval Noah Harari este de părere că oamenii ar putea deveni din ce în ce mai leneși din punct de vedere cognitiv odată cu creșterea automatizării AI, ceea ce ar duce la gândire programată și stagnare societală.
Această distopie nu este implauzibilă, a declarat Gerlich pentru Big Think, „în special dacă adoptarea IA continuă fără eforturi paralele de a proteja angajamentul cognitiv”.
„Cu toate acestea, această traiectorie nu este inevitabilă”, a combătut el. „Intervențiile, cum ar fi încorporarea exercițiilor de gândire critică în educație și sprijinirea designului etic al IA care încurajează implicarea umană, pot contracara aceste tendințe.”
Gerlich a declarat că integrarea IA în viața de zi cu zi necesită echilibru. Beneficiile sale sunt prea mari pentru a fi ignorate, dar nu le putem îmbrățișa fără să gândim.
„În cele din urmă, alegerea aparține fiecărui individ: dacă să luăm calea convenabilă de a permite AI să se ocupe de gândirea noastră critică sau să păstrăm acest proces cognitiv esențial pentru noi înșine.”