Micul sat apare în primele documente în perioada Imperiului Austro-Ungar, unde pe harta iosefină sunt reprezentate vii întinse pe dealurile Jelnei, Via Transilvanica.

“Nu facem altceva decât să continuăm și să ocrotim o poveste, o zonă și un spirit vitivinicol care a zăcut adormit timp de mai multe secole aici în Jelna. Dealurile, unde ne-am plantat vița-de-vie conform hărților vechi de câteva secole ale acestei zone vitivinicole, au fost cultivate cu viță-de-vie, dar nu sunt specificate soiurile. Până şi pe harta iosefină, realizată de Imperiul Austro-Ungar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă de vie pe dealurile din Jelna.”

În zilele noastre, crama Jelna deține 26 de ha cu viță de vie nobilă, plantații relativ tinere cu soiuri precum: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel şi Pinot Noir. Dar se mai găsește puţin loc şi pentru niscaiva Merlot şi Cabernet Sauvignon.

Mica podgorie transilvăneană se bucură de un areal aparte, fiind certificată drept vie montană. Aici strugurii se coc în tihnă, rețin aciditate. Iar vinurile rezultate sunt unele proaspete, vesele și aromate.

Manifest pentru Șpriț

Vinificatorul, Darius, este un tânăr energic și entuziaști care și-a propus să facă vinuri autentice care să păstreze amprenta Transilvaniei, a pământului și a locului.

"Eu întotdeauna vinific ascultând cu atenție vocea terroir-ului. Dacă timpul și viața mi-au oferit șansa de a vinifica în mai multe zone din România (Dealu Mare, Oltina, Murfatlar), precum și din lume (Franța, Noua Zeelanda), de a studia în România, Spania și Italia, pot să vă spun că toată această experiență binecuvântată nu a făcut altceva decât să mă smerească în fața perfecțiunii naturii, a jocului vieții din vița-de-vie și a ingineriei naturale ce alchimizează strugurele în vin.

Astfel, în vinurile noastre, veți putea regăsi tipicitatea clară de Lechinta-Jelna, proaspete, acide, puternice, rafinate și aromate, precum și multe suprize venind din partea unei vinificări pro-active, și anume vinuri create cu drojdii sălbatice, indigene, altele cu drojdii selectionate, altele cu fermentație secvențială, unele lăsate la macerat în pieliță, altele în presă, altele fără macerație. Toate au fost adaptate. Nu s-a urmat nicio rețetă clasică și nici nu vom urma vreuna. Mereu și mereu vom încerca să surprindem cu ochiul nostru uman, perfecțiunea pe care ne-o dăruiește natura."

Vinul pe care-l propun în această săptămână și sper să vă inspire este Navicella Roșu. Un vin făcut dintr-un asamblaj de 85% Pinot Noir, 9% Cabernet Sauvignon, 6% Merlot. Un vin impresionând prin delicatețea lui, prin povestea lui și prin faptul că are un potențial de păstrare foarte mare (de 10-20 de ani).

Numele este ales după fresca Navicella, pictată de Giotto di Bondone, în anii 1300, la cererea Papei.Aceasta reprezenta scena în care Iisus, mergând pe apă, ajunge la corabia în care se aflau ucenicii săi.

Soiurile de struguri românești: un posibil brand de țară?

La reconstrucția bisericii Sfântul Petru fresca s-a distrus, însă copiile (re) cunoscute ale acesteia încă se mai găsesc la Strasbourg / Franța, Florența și Pistoia / Italia și Navicella Transilvanica, pictată în anul 1520 în biserica din Jelna / Senndorf.

Astfel, un vin impresionant cu arome de fructe roșii suculente, mirodenii orientale, tușe de ciuperci uscate, de frunze de tabac sau nuanțe animalice ce te îmbie la senzualitate, la filozofii la ceas de seară, primește numele uneia dintre cele mai rare lucrări bisericești din lume.

Vinul vă așteaptă pe www.desprevin.ro în pachetele ALL RED și PREMIUM

În vremurile acestea ciudate important este să ne dăm timp să ne bucurăm, inclusiv de vinuri excelente!