Marcea Ștefănești - #vinlarock, Truda Fanny și prima scenă în vie din România

Uneori este mai corect să cunoști locurile mai întâi prin prisma vinurilor produse aici, așa cum am făcut și noi când ne-am lăsat cuceriți.

Pentru că tot se anunță vreme ploioasă și mai avem timp să ne bucurăm în voie de vinuri roșii, vă propun să facem cunoștință cu vinul cel mai de seama al cramei Marcea: Truda Fanny roșu Ediția III – un asamblaj inedit din Fetească Neagră 2018 ce a petrecut 12 luni în butoaie de stejar românesc la maturat, împreună cu Cabernet Sauvignon 2016, vin obtinut după stafidirea strugurilor pe rug (procedeu cunoscut pentru plusul de arome și concentrare pe care-l dă vinurilor) și Fetească Neagră 2016 ce au petrecut 24 de luni în butoaiele de stejar românesc la maturare. Cred ca doar când am spus ce vinuri conține acest asamblaj am stârnit curiozități.

Truda Fanny roșu este selecția celor mai bune vinuri ale cramei, făcută de vinificatorul lor George Cojocaru, iar numele este ales în cinstea amintirii soției lui Liviu Rebreanu (Fanny Rebreanu), iubitoare a vinurilor produse aici de soțul său ce deținea o casă “frumos potrivită, cu cinci pogoane de vie” în zonă.

Vinul acesta se deschide note de magiun de prune dres cu nucă prăjită, cu cireșe negre coapte din acelea de ne pătau degetele în copilărie, cu coacăze și tușe fine de mentă și vanilie. Locul în care se fac struguri este unul cu sol greu argilos, deal cu înălțime mare, fapt ce ajută la reținerea acidității în vinuri. Deși vinul este bogat în arome, consistența lui este mai suplă neobosind gustativ.

Manifest pentru Șpriț

Un vin de meditație ce merită acompaniat de brânzeturi fine, de cărnuri generoase sau de sosuri gustoase.

Găsiți acest vin în selectia săptămânii pe www.desprevin.ro în pachetele All Red si Premium.

Locul de unde vine vinul nostru este cel mai înalt deal al Ștefăneștilor, zonă în care vinul este o tradiție milenară, unde se naște astăzi o nouă poveste a viticulturii românești, în care modernul se îmbină cu tradiționalul și scrisă de trei români dârzi – Cosmin Smadu, Silviu Pricop și Eugen Pricop.

Vorbim despre 25 de hectare de plantații tinere și o cramă cu tehnologie ultramodernă, create să pună în valoare potențialul uriaș al zonei viticole Ștefănești.

Soiurile de struguri românești: un posibil brand de țară?

Istoria locului spune că această podgorie era una dintre cele mai renumite de la noi din țară, mai ales în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu care a contribuit masiv la dezvoltarea Piteştiului, ridicând mai multe construcţii în vatra oraşului. Acesta stăpânea întinse suprafeţe cu vie „în Dealul Piteştilor”, unde venea deseori ca să vadă mersul lor şi să asiste la muncile specifice.

Nicolae Iorga afirma că în secolul al XVII-lea, „cele mai renumite vii din Ţara Românească erau cele din Dealu Mare şi de la Piteşti”. Tot el arăta că domnitorul Constantin Brâncoveanu „…de la Piteşti şi nu din altă podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Braşovului şi generalilor austrieci a căror bunăvoinţă dorea s-o câştige”.

Renașterea zonei a început în 2010, cu plantarea primelor hectare la Marcea și a continuat în 2014, când Casa de Vinuri Ștefănești aplică pentru, și obține, Denumirea de Origine Controlată Ștefănești – Argeș (DOC – Ștefănești).

La Ștefănești tradiționalul se îmbina cu modernul, crama fiind proiectată să funcționeze doar cu energie verde produsă de panouri fotovoltaice și pompe cu căldură, singura din România de acest gen. Și mai nou va fi acea crama din România ce se va mândri cu o scenă în aer liber amplasată in vie, pe creasta celui mai înalt deal din zona.

Când unii își restrâng activitate din cauza situației mondiale, la cramă lucrurile nu doar că merg mai departe dar se pregătesc să devină cel puțin la fel de interesante ca vinurile produse aici.

Sperând că anul acesta de Sumedru vom avea șansa să ne vedem cu toții acolo, vă lăsăm săptămâna aceasta în compania vinurilor delicioase produse la Marcea Ștefănești! Bucurați-vă de vin!