Oana Coșman
Cele mai recente date ale Statista, disponibile din data de 10 ianuarie 2024, arată că procentul startup-urilor din întreaga lume care au în echipa de fondatori cel puțin o femeie, a ajuns la 20% (potrivit datelor Statista din 2022, procentul startup-urilor care au femei în echipa de fondatori s-a dublat între 2009 și 2019).
Totodată, suma atrasă de startup-urile care au și fondatoare a ajuns la 5 miliarde de dolari în 2023.
”A fi femeie în industria de tehnologie, de fapt a fi în tech in general, indiferent de gen, este o oportunitate de a contribui la inovație. Pentru două lucruri mă simt foarte recunoscătoare: impactul pe care-l am prin contribuția în tech și creșterea de care am parte, inevitabil, într-o lume care evoluează așa de rapid”, ne-a povestit povestit Diana Drăjneanu, cofondatoare Vestinda, un startup românesc care a creat o platformă pentru automatizarea tranzacționării și investițiilor, despre însemnătatea pe care o are pentru ea cariera pe care și-a creat-o în lumea startup-urilor.
Viziuni complementare și un strop de nebunie
Diana este una dintre tinerele din România care și-au croit loc într-o lume dominată de bărbați, fondând, în 2022, alături de Alin Breabăn, Vestinda, un startup care ajută utilizatorii să-și automatizeze și să-și dezvolte portofoliile folosind algoritmi similari unui fond de investiții speculativ.
”Vedeam lumea startup-urilor ca pe un mediu foarte exclusivist la care doar unii oameni pot avea acces: oameni cu foarte multe idei geniale, 100% extroverți și care vin deja cu anumite avantaje”, ne-a spus Diana despre modul în care vedea lumea startup-urilor înainte a de a începe și ea călătoria antreprenorială.
Pentru că vorbim despre diversitate, vă invităm să spuneți perspectiva voastră privind diversitatea în echipe sau în dinamica acestora. StepFWD invită startupurile din România să completeze un chestionar privind diversitatea din mediul antreprenorial de la noi. Răspunsurile vor fundamenta cea de-a doua ediție a Raportului Diversității în Ecosistemul de Startupuri din România, care își propune să contribuie la explorarea modului în care diversitatea e prezentă în antreprenoriatul din România și a impactului pe care îl are asupra acestuia.
La doi ani după lansarea propriului startup, Diana și-a schimbat perspectiva. Crede în continuare că lumea fondatorilor este una plină de oameni inteligenți, dar acum înțelege că printre ingredientele importante ale unui fondator de startup se numără reziliența, consistența, o sete de cunoaștere și un strop de “nebunie”.
Rolul diversității în startup-uri
Mai ales că, în viziunea ei, diversitatea joacă un rol fundamental, nu numai în zona startup-urilor, ci și în fiecare aspect al vieții.
Astfel, Diana consideră că o varietate mai mare de perspective echivalează cu o gamă mai extinsă de idei, care nu doar stimulează creativitatea, dar și care extind orizonturile inovației. Iar femeile, de exemplu, pot aduce într-o echipă o atenție mai mare la detalii, pot ajuta mai ușor la crearea unor relații interpersonale având o abordare bazată mai mult pe empatie și pe comunicare eficientă decât au bărbații, de exemplu, aceste atribute fiind mult mai naturale și intuitive în cazul femeilor.
”Dacă vorbim specific despre startup-uri de tehnologie, cred că diversitatea poate doar să contribuie la performanța lor. Nu doar cea de gen, ci și diversitate în ceea ce privește vârsta, experiența profesională, abilități și chiar stiluri de gândire. Cred că, mai ales la început, un startup trebuie să aibă capacitatea de a experimenta rapid și, cu cât mai diversă echipa, cu atât mai capabilă de a genera și executa o plajă mai mare de experimente diferite”.
Așadar, cum putem crea echipe diverse și ce putem face pentru a promova mai multă diversitate în ecosistemul românesc de startup-uri?
Mai întâi de toate, avem nevoie să punem un accent mai mare pe conștientizare și pe educare, ”să vorbim despre beneficiile diversității și să înțelegem că nu este doar un trend, ci, de cele mai multe ori, o nevoie pentru creșterea armonioasă a unui business. Pe lângă asta, desigur, să facilităm accesul egal la resurse pentru toată lumea”, este opinia Dianei.
Totodată, din punctul de vedere al cofondatoarei Vestinda, crearea unei echipe diverse în cadrul unui startup, și, de fapt, al oricărui business, ar fi indicat să nu fie un scop în sine, ci o urmare.
”Fondatorii trebuie să înțeleagă care sunt nevoile business-ului la fiecare etapă și, când nevoile se schimbă, să își dea seama de ce fel de oameni e nevoie pentru a întregi echipa și a o pregăti de noua etapă”, declară Diana Drăjneanu.
”O parte din investitorii Bravva au decis să investească în Vestinda datorită activităţii sale de pionierat în domeniul automatizării tranzacționărilor, echipei tehnice și de vânzări excelente și strategiei de piață bazată pe comunitate, ceea ce este foarte promițător”, spunea Ilinca Păun, fondator Bravva Angels, privind decizia de a susține financiar Vestinda.
Pașii care se învață
La rândul ei, Diana are câteva sfaturi pentru fondatoarele care se pregătesc să-și susțină startup-urile în fața investitorilor: să-și păstreze încrederea și să nu se lase influențate de stereotipurile despre femei în întâlnirile cu investitorii, să nu își subestimeze valoarea și să nu se autosaboteze pornind de la ideea că ceilalți o vor vedea diferit din cauza genului.
De la ȋnfiinţare și până acum, Vestinda a înregistrat o creștere constantă, raportând în 2023 o creștere lunară de 20%, peste 10.000 de utilizatori din 40 de ţări și peste 150.000 de tranzacții în valoare de peste 50 de milioane de dolari.
Cu ajutorul noii finanţări, obiectivul companiei este să atingă o jumătate de milion de dolari venituri anuale recurente.
Diana și Alin au depășit bariere în dezvoltarea Vestinda. Startup-ul pe care l-au fondat are o campanie activă de crowdfunding pentru 75.000 EUR și a atras ȋn 2023 finanţare de 300.000 de euro de la Techstars Boston, cel mai mare accelerator pentru startup-uri tech, și dPixel, fondul de investiții al Băncii Sella din Italia.
”Cred că barierele din lumea startup-urilor - și din orice mediu în general - se pot extinde doar în măsura în care aceleași bariere sunt prezente și la nivel personal. E o credință care m-a ajutat mereu să mă simt responsabilă pentru o barieră pe care o simțeam într-un anumit context. Asta nu înseamnă că nu au existat momente în care nu am simțit că să fiu o femeie fondator are o greutate diferită față de un bărbat fondator; sau în care mi-am justificat că e normal să nu îmi fie ușor să fac un anumit lucru, pentru că sunt femeie. Dar am învățat în timp că modul în care mă poziționez eu în lumea asta e cel mai important lucru și că, de fapt, avem foarte multe oportunități de a arată de ce suntem capabile și e responsabilitatea noastră să profităm de ele”, povestește Diana.
Ce i-ar fi plăcut ei să știe înainte de a porni în această călătorie de fondatoare de startup? Să fie mai îndrăzneață și să nu mai aștepte momentul potrivit, în care să se simtă pregătită pentru fiecare pas din dezvoltarea Vestinda, ”ci mai degrabă să fac pașii, că vine și “pregătirea” pe parcurs”.
De aceea, un ultim sfat pe care Diana Drăjneanu, cofondatoarea Vestinda, îl are pentru viitoarele fondatoare de startup-uri este de a-și răspunde sincer la întrebări precum ”de ce vrei sa fii fondatoarea acelui startup”; ”care sunt punctele tale forte și cele mai slabe”; ”ce lucruri ai nevoie să înveți sau să practici mai mult”; ”pe cine te poți baza în acest proces”; ”la ce credințe sau obiceiuri trebuie să renunți ca să ai succes”. Odată ce vor știi unde sunt, unde vor să ajungă și oamenii potriviți alături de care să continue această călătorie, restul pașilor se învață.
Pentru că vorbim despre diversitate, vă invităm să spuneți perspectiva voastră privind diversitatea în echipe sau în dinamica acestora. StepFWD invită startupurile din România să completeze un chestionar privind diversitatea din mediul antreprenorial de la noi. Răspunsurile vor fundamenta cea de-a doua ediție a Raportului Diversității în Ecosistemul de Startupuri din România, care își propune să contribuie la explorarea modului în care diversitatea e prezentă în antreprenoriatul din România și a impactului pe care îl are asupra acestuia.
