”Ideea din spatele Muzeului antreprenoriatului a fost alimentată de dorința de a avea o contribuție proprie în anul Centenarului. Ne-am gândit pe cine am putea pune în centrul scenei, iar răspunsul a venit imediat: antreprenorul român pentru că acesta este motorul dezvoltării economice a țării”, precizează Andrei Cionca, președintele CITR Group, inițiatorul acestui proiect.

Expoziția ilustrează, în trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești antreprenoriale: 10 antreprenori din perioada 1918 - 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după ’89 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație).

”Am adus în prim plan povești ale unor antreprenori români de succes care ne învață cum să facem bani din nimic, cum putem depăși greutățile și schimbările dn fiecare epocă. Poveștile acestora sunt diverse și putem spune că, a avea succes nu presupune a avea, neapărat, o rețetă. De foarte multe ori, diferența dintre succes și eșec, geniu și nebunie este foarte mică”, mai spune Andrei Cionca.

Modele antreprenoriale românești

Muzeul antreprenoriatului este un proiect inițiat de CITR Group în urma studiilor realizate în rândul antreprenorilor în dificultate, care au arătat temerile și dificultățile antreprenorilor aflați în momente de cumpănă, dar și faptul că economia României stă pe o bază fragilă: doar 4% dintre companiile locale sunt companii de impact asupra economiei (aproximativ 23.000 de companii au active de peste un milion de euro), iar, din acestea, și așa foarte puține, 50% sunt în stare de dificultate.

A avea succes nu presupune a avea, neapărat, o rețetă

”Concluzia celor 20 ani de experiență în management de criză și de lucru cu antreprenori în dificultate a CITR Group este că antreprenoriatul este, prin excelență, despre momente de cumpănă, dar mai ales despre curajul de a recunoaște când ești în dificultate și de a identifica soluții, de a vedea calea printre obstacole. Pentru o economie sănătoasă, avem nevoie de antreprenori locali, pentru că aceștia au impact asupra economiei, în fiecare zi", declară Cionca.

Potrivit acestuia, muzeul își dorește să sublinieze și să promoveze faptul că România are propriile modele antreprenoriale de succes. ”În momentul în care m-am apucat de business, nu am avut niciun model în familie și nici în jur. Așa că m-am uitat la modelele americane, la Steve Jobs, la Richard Branson, la Elon Musk, acum. Pregătind această expoziție am înțeles că avem proprii antreprenori, că succesul este posibil și la români și că putem crea o comunitate pornind de la modele concrete”, adaugă Andrei Cionca.

Fondatori

Numele incluse în secțiunea Fondatori (Ioan Mihail, Tiberiu Eremie, Dimitrie Leonida, Nicolae Malaxa, Dumitru Mociorniță, Petre Georgescu-Delfras, Max Auschnitt, Blaziu Guban, Nicolae Chrissoveloni, Francisc Neuman) au fost selectate în urma unei cercetări riguroase în 17 fonduri arhivistice. ”Istoria României mari are un traseu comun cu antreprenorii interbelici”, spune Dumitru Lăcătușu, curatorul secțiunii Fondatori. Acesta e precizat faptul că nu există un prototip al antreprenorului român de succes, însă putem identifica antreprenorii care au avut resurse materiale din familie - filantropii -, precum și antreprenorii care nu au avut bani, dar care au reușit să facă business dintr-o invenție foarte bună, care le-a asigurat existența chiar și în timpul comunismului.

”Unii dintre antreprenorii fondatori au pornit de jos, au crescut în sărăcie sau în familii adoptive (Guban), în timp ce alții, născuți în familii bogate, au avut posibilitatea să studieze la școli de renume din Anglia, Germania, Austria, pentru ca, întorși în România, să aplice modele de business deprinse în perioada formării și avansate pentru acei ani, ceea ce a reprezentat un factor determinant pentru succesul lor în afaceri. Mulți dintre ei au fost preocupați de progresul României și au contribuit la el – de pildă, Dimitrie Leonida, un antreprenor public, Ioan Mihail, care a fost în favoarea împroprietării țăranilor și și-a donat întreaga avere statului pentru a fi folosită în opere de binefacere. Au fost interesați și de perfecționarea celor cu care colaborau și a muncitorilor, construind școli private pentru profesionalizarea lor, cum a fost spre exemplu Dumitru Mociorniță. Antreprenorii de astăzi pot cu siguranță să învețe din experiențele oamenilor de afaceri interbelici și mai ales din modul în care unii dintre ei au reușit să depășească momentele de cumpănă din cariera lor și chiar din consecințele nefastele ale implicării politice a fondatorilor", afirmă Dumitru Lăcătușu.

Mulți dintre ei au fost preocupați de progresul României și au contribuit la el

Contemporani

În secțiunea Contemporani au fost incluși Dragoș Anastasiu, Florentin Banu, Doina Cepalis, Horia Ciorcilă, Dragoș și Adrian Pavăl, Felix Pătrășcanu, Ioan Popa, Iulian Stanciu, Dan Șucu și Florin și Măriuca Talpeș. ”Antreprenorii nu sunt niște sfinți.Trebuie să-i privim cu bune, cu rele, cu excesele pe care le au. Însă antreprenorii lasă prosperitate pentru cei din jur. Acesta este un lucru pe care în România nu-l prețuim destul”, precizează Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secțiunea Contemporani a expoziției. În opinia acestuia, antreprenor care a intrat în afaceri chiar în primii doi ani de după Revoluție, antreprenoriatul este cel mai sănătos mod de a produce prosperitate și progres.

Cei care și-au clădit afaceri după '89 s-au lovit de două obstacole macro: inflația din anii '90 și criza din anii 2000. Le-au depășit prin metode inovatoare, bazându-se pe intuiție mai degrabă pe o pregătire formală în business. De exemplu, frații Pavăl au investit și cumpărat terenuri în Moldova când nicio altă firmă de profil nu făcea asta, Dragoș Anastasiu a dat autocarele pe turism la cerererea clienților, iar Dan Șucu, în timpul crizei, a creat un produs financiar în premieră și a triplat rata de înnoire a colecțiilor", spune Cosmin Alexandru.

Cei care și-au clădit afaceri după '89 s-au lovit de două obstacole macro: inflația din anii '90 și criza din anii 2000

Noua generație

Din secțiunea Noua generație fac parte Laurențiu Bănescu, Andrei Botescu și Alexandru Manda, Monica Cadogan, Ioan Iacob și Radu Constantinescu, Oana și Vlad Craioveanu, Răzvan Crișan, Mihaela Glăvan, Șerban Radu și Nicoleta Dumitru, Mihai Simiuc și Marius și Dan Ștefan.

Business-urile noii generații de antreprenori au mai mult ca niciodată în centrul structurii lor oamenii și nevoia unei vieți marcate de calitate și nu atât de mult de cantitate. Este mai degrabă despre noi stiluri/moduri de a ne trăi viața și despre calitatea experiențelor decât despre altceva. Mihai Simiuc readuce mâncarea simplă și curată, „fără bazaconii” pentru pauzele scurte, iar același concept este transformat de către Răzvan Crișan într-o experiență completă care implică un design complex unde toate simțurile sunt stimulate, pentru momentele mai lungi, de răgaz cu oameni dragi. Berea Zăganu nu mai este doar o bere, ci devine o poveste: o poveste despre trecut și tradiție, despre prezent – așa cum decidem fiecare să-l scriem, dar și despre viitor: despre cum este deschis un drum al berii artizanale românești", a declarat Dora Surugiu-Kocsolade, curatorul secțiunii Noua generație.

În opinia acesteia, următoarele business-uri de succes cu care România s-ar putea mândri în următorul secol ar putea avea în centru domeniul tehnologiei - avem deja primul unicorn plecat din România -, dar și cel al industriilor creative.

Numele celor 30 de antreprenori au fost selectate de un board al Muzeului, format din reprezentanți ai CITR Group, alături de Dumitru Lăcătușu, Centrul de Consultanță Istorică (curator al categoriei Fondatori), Sergiu Neguț, Maastricht School of Management Romania (curator al categoriei Contemporani) și Dora Surugiu-Kocsolade, The Entrepreneurship Academy (curator al secțiunii Noua generație). Printre criteriile de selecție a poveștilor s-au numărat puterea exemplului, etica în business, sustenabilitatea, implicarea în comunitate și reprezentativitatea geografică.

Business-urile noii generații de antreprenori au mai mult ca niciodată în centrul structurii lor oamenii și nevoia unei vieți marcate de calitate și nu atât de mult de cantitate

Pe lângă poveștile lor, mare parte dintre antreprenori au împrumutat Muzeului obiecte personale, cu valoare sentimentală pentru ei sau pentru business.

Muzeul poate fi vizitat între 18 și 21 aprilie, în fiecare zi lucrătoare, între orele 10:00 și 18:00, iar sâmbătă, 21 aprilie, între orele 11:00 și 20:00. Totodată, expoziția va fi găzduită și de alte locații din București și din alte orașe, pe tot parcursul anului 2018.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.