Cristian Covaciu este fondatorul IPEC, companie românească producătoare de articole de menaj din ceramică și unul dintre principalii producători din Europa. Viziunea lui pentru ziua de mâine este că toate muncile care astăzi se fac manual vor fi înlocuite de către roboți. „Astăzi, robotul este doar o mână mecanică – mută obiectele dintr-o parte în alta și face operațiuni pe care este programat să le facă. O face fără să gândească și să înțeleagă dacă, vreodată, face ceva greșit”.
În cadrul unui eveniment organizat de EY România, s-a discutat despre a Patra Revoluție, automatizare și impactul pe care îl va avea asupra oamenilor apariția roboților la locul de muncă.
Proiectele la care lucrează IPEC acum sunt de tipul deep learning și încearcă să regândească modul în care acești roboți văd și acționează. Au câteva proiecte cu universități din Lisabona, Madrid, Alba-Iulia, prin care încearcă să facă în așa fel încât produsul care trebuie să fie manipulat de către robot să fie și analizat în același timp. „Roboții vor analiza întreaga suprafață și procesul, iar dacă algoritmul identifică un model ieșit din tipar, îl va pune deoparte. Ca rezultat direct, încercăm să blocăm defectele atunci când apar”, spune Covaciu.
Oamenii vor fi creativi, iar roboții vor face muncile grele
El vede un viitor în care oamenii vor fi creativi și roboții vor face muncile grele. „Am auzit de nenumărate ori că luăm locurile de muncă ale oamenilor, dar mie mi se pare că este o evoluție normală a societății, în a Patra Revoluție, cea digitală. Oricât ne vom opune, nu cred că putem s-o oprim”, afirmă el.
Am încercat să le explic modul în care salariul crește direct proporțional cu nivelul de producție, lucru posibil datorită roboților. Atunci au început să întrebe când primesc și ei roboți. A urmat faza în care îi umanizau - le-au pus etichetă că îi cheamă Vasile, Ion sau Gheorghe.
Dacă ar fi să privim din punct de vedere uman, el spune că nu este fan al ideii de a sta pe o linie de producție, ca în filmele cu Charlie Chapplin, și să strângi un șurub sau să muți farfurii. Covaciu propune drept exemplu activitatea din compania lui, unde un om procesează sau ia în mână în jur de 4.000 de farfurii pe tură, ceea ce înseamnă, la un calcul rapid, că gestionează 4 tone. „Mie nu mi se pare asta o muncă umană, ci mi se pare că este o muncă de sclav. Cred că ar trebui înlocuită cât mai repede cu roboții”.
Anul acesta, a implementat în companie 200 de roboți. El povestește că, la început, oamenii erau îngrijorați de faptul că vor rămâne fără locurile de muncă. În schimb, le-au fost mărite salariile cu 30%. „Am încercat să le explic modul în care salariul crește direct proporțional cu nivelul de producție, lucru posibil datorită roboților. Atunci au început să întrebe când primesc și ei roboți. A urmat faza în care îi umanizau - le-au pus etichetă că îi cheamă Vasile, Ion sau Gheorghe”, spune Cristi Covaciu, spre amuzamentul publicului.
Așadar, răspunsul este că roboții vor face parte din viața noastră de zi cu zi și vor duce la bunăstarea omului. Antreprenorul face o incursiune în trecut și amintește că înainte se lucrau 6 zile pe săptămână, chiar și 10 ore pe zi. Acum sâmbăta este liberă și se fac tot mai multe demerrsuri pentru vineri. „Asta va face ca omul să lucreze mai puțin și să facă munci mai creative”, afirmă el.
Robotizarea - graduală, dar inevitabilă
Cu roboți care fac același lucru, doar că la munca de birou, se ocupă și UiPath, furnizorul de soluții software de automatizare a proceselor (RPA) și de automatizare inteligentă (IA). Daniel Dines, CEO-ul companiei, spune că a introduce o factură în sistemul ERP nu presupune nici un fel de inteligență, este la fel ca și cum ar pune o farfurie pe banda de producție.
Cea mai mare revoluție ar putea să vină din industria auto și nu neapărat pentru consumator, dar pentru business. O să vedem flote de camioane care merg singure.
„Lucrurile o să se întâmple gradual, dar este inevitabil. Cred că această parte a revoluției, care vine din inteligența artificială, o să fie semnificativă și o să aibă un efect destul de mare. Se spune că o să aibă un efect la fel de mare ca electricitatea sau motorul cu abur. Eu cred că o să fie destul de gradual, pentru că este vorba și de inerție, de a produce o tehnologie care să meargă la scară foarte mare. Cred că cea mai mare revoluție ar putea să vină din industria auto și nu neapărat pentru consumator, dar pentru business. O să vedem flote de camioane care merg singure”, este de părere fondatorul primului unicorn românesc din zona tech.
El dă drept exemplu Japonia, unde populația îmbătrânește accelerat, de altfel, un fenomen existent și în România deja, iar japonezii nu reușesc să înlocuiască oamenii care se pensionează. „De asta avem noi succes acolo, pentru că înlocuiesc cu roboți oamenii care se pensionează. Nu se pune problema de a da pe cineva afară, ci se pune problema productivității”, explică el.
Rolul oamenilor într-o lume a roboților
Cristian Covaciu spune că de-abia așteaptă să implementeze roboți ca să aibă timp să se ocupe de lucruri serioase cu oamenii, să optimizeze împreună procese, să fie creativi, să facă lucrurile pe care niciodată nu au avut timp să le facă, pentru că mereu au fost nevoiți să facă munci mecanice și repetitive. „Angajații mei sunt sufocați, mai ales din cauza lipsei de personal, și abia aștept să lucrăm liniștiți, fără presiunea producției. Mult mai mult timp am avea să stăm, să devenim creativi și să facem ceea ce ne caracterizează ca și oameni. Viitorul este bine definit și eu îl văd glorios și luminos”, afirmă el.
La rândul său, Daniel Dines amintește de Henry Ford, care a mărit salariile oamenilor când a introdus banda de asamblare în compania lui. „A făcut-o ca să-și creeze o piață din propriii lui angajați. Dacă elimini oamenii, cine va mai cumpăra? Economia se duce dracului”. El este convins că rămâne loc pentru oameni, dar spune că lucrurile o să se schimbe, începând cu educația. „Educația în lume a fost gândită acum 150 de ani pentru industria de atunci. Educația trebuie să se schimbe în sens creativ. Viziunea pesimistă despre automatizare este una greșită. O facem pentru noi, nu împotriva noastră”.
Pe același subiect, s-a enunțat ideea că din ce în ce mai puțină lume va fi implicată în producție și un procent din ce în mai mare va fi în servicii, educație, entertainment și zone creative. „În nici într-un caz nu vom rămâne fără obiectul muncii”.