Vera Iurcu
Radu Olteanu lucrează în publicitate, este art director, iar ca side-job are proiectul Acum 100 ani. Este pasionat de istorie, așa că a încercat să creeze un proiect în care să îmbine partea vizuală și cea istorică. Platforma educațională Acum 100 ani este primul proiect de istorie vizuală din România, adus din străinătate unde, spune Radu, este un concept destul de folosit și chiar în facultăți se predă materia de istorie vizuală. În același timp, la noi, „este oarecum o liniște, se predă în același mod prăfuit”, așa că a decis să încerce să schimbe puțin lucrurile. Măcar atât cât o să poată.
Ideea a încolțit acum vreo doi-trei ani, când Radu era într-o călătorie la Paris. A observat că era un număr mare de publicații despre Primul Război Mondial - expoziții, cărți, reviste - „iar la noi era puțin liniște”, și a zis că este un moment bun să înceapă ceva pe partea asta vizuală. A lucrat doi ani continuu până să lanseze proiectul.
Inițial, a pornit la drum cu ideea unui proiect care trebuia să fie un documentar TV, la standardele National Geographic sau Discovery, dar s-a confruntat cu problema banilor. „Nimeni nu s-a oferit, mă refer la sponsori, dar pentru că era un buget destul de mare, am zis că ar trebui să restrâng cumva chestia asta. Aveam foarte multe materiale deja lucrate și m-am gândit să le adun într-o platformă online”, îmi povestește Radu.
.gif)
Istoria prezentată cu efecte speciale
Radu spune că proiectul a fost un one-man show, până la un anumit moment. Și-a cumpărat cărți pentru partea de documentare, până să ajungă în contact cu editurile, care au ajuns să i le furnizeze. „Dar, în general, a fost făcut cu resurse mici, proprii și foarte multă muncă în spate”, povestește el. I s-au alăturat și alții, iar acum sunt vreo zece oameni care au preluat partea de PR, social media și alte aspecte legate de funcționarea acestui proiect, în timp ce Radu se ocupă de documentare, realizarea 3D-urilor și a animațiilor. Apoi mai sunt și voluntarii care îi ajută pe partea de memorialistică.
Noi nu l-am văzut ca pe o enciclopedie rigidă, ci mai degrabă ca pe un proiect viu adresat tinerilor.
„Proiectul pleacă din partea de publicitate. Marea majoritate a celor implicați în proiect lucrează în publicitate și noi nu l-am văzut ca pe o enciclopedie rigidă, ci mai degrabă ca pe un proiect viu adresat tinerilor, care să poată interacționa cu el. Ei pot să își aducă contribuția dacă vor, sau pot chiar să și participe în proiect”, spune Radu.
Potrivit lui, noutatea pe care o aduce este proiectul în sine și modul lui de abordare. „Istoria nu mai este prezentată în felul în care am învățat-o noi la școală - doar din cărți, cu niște poze alb-negru și acelea de proastă calitate. Aici avem foarte multe 3D-uri, animații, efecte speciale, în curând o să avem și VR și AR. Suntem în discuții să avem o expoziție interactivă cu Centenarul Unirii și Primul Război Mondial”.
Site-ul are o împărțire logică, dar reprezintă un întreg ecosistem în interior și este actualizat în fiecare zi. Platforma este împărțită în categorii simple: armate, bătălii, personalități, memorialistică și decorații.
Armate, bătălii, personalități, memorialistică și decorații
Putem vedea armatele participante în Primul Război Mondial, care au avut legături directe cu România - armata germană, rusă, otomană, austro-ungară, sârbă, bulgară și franceză. Zona de bătălii este filmată din perspectiva unui comandament de armată. „Probabil cu toții știm imaginile din filme cu hărțile acelea imense, unde mutau armate pe ele. E un fel de boardgame puțin mai avansat, cu layere cu efecte speciale deasupra”, explică Radu cum va arăta secțiunea.
Pentru partea de memorialistică, îi ajută câteva edituri - Militară, Humanitas, Corint - care au strâns laolaltă niște fragmente inedite din perioada aceea. Platforma este construită în așa fel ca să arate anumite evenimente destul de clar calendaristic, agregate pe zile. „De exemplu, despre această zi, acum 100 de ani, au scris Regina Maria, premierul Marghiloman, Cancicov, Bianu”, îmi spune Radu. În opinia lui, interesant este că poți să vezi punctual, pe zile, mai multe puncte de vedere diferite despre același subiect.
Vezi istoria în culori, cum o vedeau și ei atunci. La noi a ajuns totul alb-negru, dar ei vedeau viața lor în culori.
„Noi am încercat să aducem la un loc cât mai multe evenimente. Memorialistica este un site în site și aici am încercat să reproducem evenimentele cu ajutorul editurilor, dar și al oamenilor care au donat cărți poștale de pe front ale bunicilor lor, străbunicilor, memorialistică, poze. Pe toate încercăm să le agregăm pe o singură platformă”, explică fondatorul acesteia.
Următoarea este secțiunea cu personalități. Toate pozele vechi au fost recolorizate și putem vedea exact cum arătau oamenii, cum le arătau uniformele de la începutul secolului XX. „Vezi istoria în culori, cum o vedeau și ei atunci. La noi a ajuns totul alb-negru, dar ei vedeau viața lor în culori.”
Pentru documentarea uniformelor, echipa lucrează cu Asociația Tradiții Ostășești, care au punctul de atracție și principal tocmai uniformele și armamentul de epocă. „Ei ne-au oferit consultanță pe această temă și, de asemenea, o să găsiți chiar scan-uri 3D cu membri ai acestei asociații în site, unde puteți să vă uitați la uniforme și la armament doar cu mouse-ul”, spune radu.
Ultima categorie este cea cu decorații, unde pot fi văzute toate ordinele și decorațiile oferite în Primul Război Mondial, atât în România, cât și în celelalte state participante, care sunt și ele reprezentate în format 3D.
Anul Centenarului se declară, dar nu se trăiește
Una dintre provocările pe care le-a întâlnit a fost retincența oamenilor. „La început, li se părea un proiect ambițios, dar nu vedeau proiectul în sine, ci doar ca pe o prezentare”, povestește el. „Cred că nu puteau să-și imagineze cum avea să arate lansat”, adugă el. Ulterior, lucrurile s-au mai ușurat, nu au mai fost atât de multe piedici, dar „evident că principala e resursa financiară, care e limitată”.
S-ar putea face mult mai multe lucruri dacă s-ar implica și alte branduri românești de tradiție, care și ele cred că anul acesta aniversează Centenarul.
Într-un interviu mai vechi, Radu spunea că se așteaptă ca brandurile românești să se asocieze cu proiectul acesta, așa că îl întreb dacă s-au concretizat anumite colaborări. „Mă așteptam, dar nu mă mai aștept în momentul acesta”, răspunde el aproape instant. „La începutul anului, mă așteptam ca marile companii românești, cu tradiție sau cele cu istorie în spate, să aibă un pilon de comunicare pe partea asta a Centenarului, dar fiecare își are agenda sa, oarecum destul de divergentă. Nu am reușit până acum să găsim un punct convergent în proiect. S-ar putea ca în toamnă-iarnă să-și adapteze și ei discursul la tema Centenarului, pentru că, până la urmă, suntem generația care trăiește Centenarul, ceea ce nu este puțin lucru”, afirmă Radu.
Referitor la proiectele proprii lansate de companii, Radu este de părere că „au fost foarte puține și multe dintre ele superficiale, dar acum contează că l-au abordat. Nu este o competiție. Cu cât mai multe companii cu inițiative proprii, cu atât mai mult ajunge mesajul la oameni și află și ei ce s-a întâmplat, în ce an trăim, acesta este lucrul cel mai important”.
El menționează câteva proiecte individuale mai nișate, cum este Saecularia, care se axează mai mult pe strângere de arhive cu fotografii de epocă, apoi este BRD, care a avut „o campanie foarte interesantă, legată de fotograful Marii Unirii, foarte mișto vizual”. Radu spune că s-ar fi așteptat să vadă mai mult din partea Guvernului, a instituțiilor de stat, a Ministerului Culturii, Ministerului Educației, „pentru că ele sunt garantul a ceea ce s-a câștigat acum 100 de ani. Ele trebuie să ducă mai departe în mentalul civic și colectiv ideea de unitate și de România în sine”.
Istoria vizuală, parte integrantă în educația tinerilor
Revenind la proiectul Acum 100 ani, Radu spune că finalitatea o va vedea în momentul în care o să ajungă parte integrantă în educația copiilor și tinerilor, când o să fie folosită în școli, „nu să înlocuiască manualele, ci să fie folosită ca resursă auxiliară la predarea istoriei”. De altfel, ei au început o campanie destul de mare prin școli și licee din țară, primul oraș fiind Cluj, unde a fost destul de bine primită. Este vorba despre un program pilot, unde prezintă proiectul pentru familiarizare, urmând ca în faza a doua să țină și lecții interactive.
Radu este de părere că „orele de istorie au rămas ca acum 25 de ani când făcea el istorie - la fel de monotone, la fel de gri și la fel de neinteresante pentru tineri”. Ceea ce încearcă ei să facă prin proiectul lor este să aducă entertainmentul și educația pe aceeași platformă. „Problema nu este la tineri, ei oarecum sunt pe valul global, problema este la noi, că nu știm să vorbim cu ei. Ei săracii nu au nicio vină”, crede fondatorul.
Acum 100 ani este un proiect generalist, în mare, dar Radu consideră că ar trebui să atingă mai mult tinerii, deoarece ei sunt cei care o să urmeze - să ocupe funcții importante în țară, Guvern și alte instituții - și trebuie să împărtășească valorile de apartenență la această națiune, „de a duce mai departe ideea de românism și nu mă refer aici la un populism și nici naționalism în sensul rău al cuvântului, cum a ajuns azi să fie privit, ci pur și simplu un fel de naționalism cum îl priveau cei de la 1918”, conchide Radu.
