Totuși, Radu s-a ambiționat și a reușit să intre la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității Ovidius din Constanța. Aceasta este opinia sa referitor la sistemul de învățământ din țara noastră și experiența sa în școala românească, scrisă chiar de el.

---

Pentru mine, școala a însemnat trecerea de la întuneric la lumină. M-am născut aproape orb și asta a făcut ca la o vârstă destul de fragedă să fiu nevoit să plec de acasă, de lângă familie pentru a face o școală.

Decizia nu a fost a mea, ci a părinților mei, asta pentru ca eu, copil fiind, nu înțelegeam atunci cât de important e viitorul și cum funcționează asigurarea unui viitor. Mi s-a explicat de ce trebuie să urmez o școală la Buzău, unul din locurile din țară unde se afla o școală de nbevăzători, și cum voi merge la București să fac liceul. Din fericire nu a mai fost nevoie să plec la București, deoarece s-a înființat la Buzău un liceu pentru nevăzători. Am rămas astfel la Buzău să îmi termin studiile școlare.

Acesta a fost și momentul în care am învățat că în viață nu faci doar ce îți place, că uneori e bine să accepți o stare mai puțin plăcută pe moment, pentru un lucru mult mai bun care urmează să se întâmple în viitor.

Aveam să aflu mai târziu că, de fapt, sentimentul de plăcere are legătură foarte mare cu capacitatea de a înțelege ce se întâmplă și de ce.

Totodată, acesta a fost un moment cheie care avea să contribuie la dezvoltarea mea ulterioară deoarece plecam de acasă, printre străini, și asta avea să îmi dezvolte o independență și o capacitate de a rezolva probleme imensă.

Cum mai glumesc eu uneori, în timp ce alții abia își începeau viața la 22 de ani, eventual, când scăpau de sub tutela părinților, până atunci având părinții alături să îi ghideze la fiecare pas, eu am început viața de la 7 ani, fiind nevoit să fac față evenimentelor singur și să îmi iau propriile decizii.

Citiți continuarea pe pagina următoare