Alege platforma ta favorită de streaming:


Dacă vom întreba în jurul nostru prieteni, oameni care muncesc de acasă sau în sistem hibrid, toți vor spune mai mult sau mai puțin aceeași poveste. O poveste care încă se scrie și la care nu avem un răspuns. Vei auzi despre depresie, despre presiune, burnout, momente de tristețe sau închidere. Da, am câștigat niște productivitate, nu mai stăm în trafic ca în alte vremuri, dar abia începem să ne dăm seama ce pierdem.

În podcastul The Mind Online by #NOHACK, îl vom avea invitat permanent pe Nansi Lungu, Consumer’s Behaviour Coordinator la Bitdefender și fondator al Behavioural Insights Team. Nansi are un doctorat în filosofia minții și un masterat în terapie cognitivă. Împreună cu el, vom încerca să deslușim misterele minții în fața lumii online.

În primul episod am plecat de la o temă relativ generală, dar importantă: „Ce ne-a furat pandemia?”. Am analizat munca de acasă, relațiile cu ceilalți oameni intermediate de calculator acum, call-urile, burnout-ul, dar și cum ne pregătim de ieșirea din pandemie, la fel de importantă pentru noi.

Poți asculta podcast-ul în playerul de mai jos sau poți da click pe platforma ta preferată de streaming audio. Descarcă-l și pune-l în favorite. Oferă 30 de minute pentru liniștea creierului tău.

Principalele lucruri pe care le vei afla din podcast:

  • E o perioadă fără precedent și e absolut normal să mai și clacăm
  • Trebuie să măsurăm constant, pentru că ceea ce era acum 6 luni nu mai există astăzi.
  • Trăim un proces social hiperamplificat și grăbit.
  • Oamenii trebuie să-și construiască un sistem propriu de satisfacție
  • Online-ul cere, față de offline, hiperatenție, iar asta e obositor.
  • Când te mișcai în mediul offline descărcai o anumită energie față de celelalte persoane.
  • Corpul nostru reacționează înainte de creier, iar astăzi în online nu mai e așa.
  • Burnout-ul a ajuns majoritar printre angajați.
  • Online-ul e complicat pentru că e un mediu, dar și o extensie a minții noastre.

Mai jos, poți vedea afirmațiile lui Nansi Lungu, într-un format extins, și în scris.

Mai puțin speriați, dar și cu mai puțină speranță

Am discutat cu Nansi despre modul în care ne raportăm astăzi la pandemie, pornind de la faptul că acum un an eram mai speriați, dar cu multe speranțe. Astăzi, pentru mulți oameni, senzația nu mai este de frică, dar nici speranța nu mai e acolo.

„ E absolut normal ceea ce ni se întâmplă și apropo de minți clare, este absolut normal ca din când în când să clacăm, să spun așa. E o perioadă fără precedent pentru noi, fără precedent în primul rând orice lucru care vizează pe toată lumea e fără precedent”

„Acum câteva luni nu seamănă cu acum, ne uităm la ceilalți, încercăm să ne reechilibrăm, încercăm să vedem oportunități, lucrurile nu se întâmplă așa cum ne așteptăm noi. În fapt dacă ne uităm și asta este opinia mea, evident pot să fie aici opinii contrare, opinia mea e că este că, de fapt, nimeni nu știe exact și nu a știut exact cum se vor întâmpla lucrurile. Este ca un proces social hiperamplificat. Deci în câteva luni trebuie să învățăm tot felul de lucruri noi, să acceptăm în primul rând, e destul de dificil să accepți și aici poate merită spus un lucru”.

Ce facem după ce se termină pandemia?

„Și aici nu ne ajută cu nimic nici dacă se termină repede. Ne ajută cu foarte mult într-un anumit sens, dar dacă simțim că se termină repede. Dar în aceeași ambiguitate ne vom afla. Da, se termină, și ce trebuie să facem, încotro ne ducem, ce trebuie să păstrăm și ce am înțeles noi din toată povestea asta? În același timp, și dacă nu știm când se termină, cu atât mai rău pentru noi. Rămân la părerea că trebuie să ne dezvoltăm un sistem propriu de satisfacție, un sistem, un microunivers al nostru ca să acceptăm ambiguitatea foarte mare din afara noastră”.

„E o perioadă în care aș spune că haideți să ne construim indiferent de ce se întâmplă cu noi mai departe, că e bine, că e rău, o bună idee e să ai ceva care nu variază atât de tare și ține foarte aproape de tine. Și cred că e un astfel de moment”.

Ce a schimbat online-ul în comportamentul nostru?

„Atunci când povestim, că aici e o problemă, pare „mă, dar la urma urmei, ai pierdut foarte mult că nu-l vezi pe colegul?”. Și ai pierdut foarte mult că stai în fața ecranului? Și aici voi descrie o situație care mi se pare paradoxală și ne aflăm în ea. Probabil că la prima vedere nu ai pierdut foarte mult. Relativ la obișnuințele tale ai pierdut, de fapt, semnificativ. Și vreau să fiu foarte precis pe chestiune asta. Să fii în fața unui ecran, chiar și la o ședință, când se vorbește, este foarte dificil pentru că online-ul cere o atenție foarte bine direcționată”

„Adică fie că ești profesor, fie că ești într-o ședință, în momentul respectiv trebuie să fii foarte atent. Nu mai ai cum să împrumuți din mediu, nu mai poți să-l întrerupi pe celălalt pentru a cere mai multe detalii. Nu mai verifici o mulțime de lucruri. Atenția e hiperfocalizată”.

„Când mă plimbam prin clasă, descărcam o anumită energie. Plimbându-mă, mă puteam reconcentra. Dacă acum, stând pe scaun, ratez o anumită dinamică. Bugetul corpului nostru și reflecția emoțiilor e importantă. Anticipăm cu corpul nostru ce urmează să se întâmple”.

Mai stăm acasă sau plecăm la muncă?

„Mintea nu e un sistem atât de organizat încât totul se întâmplă în cap și urmezi strict. Mintea împrumută mult din mediu. Știm mintea și mediul formează împreună o minte, nu sunt două sisteme care funcționează separat”.

„Lucrul de acasă schimbă evaluarea angajaților, schimbă efortul pe care-l faci. Schimbările sapă în zona nonconștientă. Te afli într-o situație în care consumi emoțional. Schimbarea obiceiurilor și schimbarea mediului te obligă ca obișnuințele dinainte să fie abandonate în favoarea noilor obișnuințe, ceea ce înseamnă consum”.

„Online-ul a fost o promisiune aproape salvatoare. Oare ce ne-a adus? Dacă vom repeta discuțiile astea e cu atât mai bine pentru că nu ne vom prinde foarte repede. Vom aduna informații și vom face ipoteze eronate. Dar cu timpul vom învăța ce înseamnă online”.

Burnout în pandemie și cum ne vom aminti de ea

„Burnout-ul înainte de pandemie într-o companie mare din SUA era în proporție de 42%, acum datele arată 79%. Efectele pare a fi cam peste tot. Burnout-ul pare a avea o tendință semnificativă să crească. E foarte normal, pentru că nu prea mai știi cum să tragi liniile”.

„Dacă vrem un efect pentru după pandemie, trebuie să începem de acum. Cât vrem să păstrăm din online? Online-ul este un mediu în care trăim și concomitent o extensie a minții noastre. E o mare diferență între ieșirea afară și online. Afară mă plimb, se pot întâmpla lucruri. Online-ul în schimb a devenit un mediu prin care călătorim, dar și cel care ne ajută să facem calcule și să vedem lumea în funcție de el. Ambiguitatea schimbă mintea noastră precum înainte mediul obișnuit ne-a schimbat-o”.