Vlad AndriescuE vorba, bineînțeles de Nothing Phone (3a), cel mai nou dispozitiv al companiei fondate de Carl Pei, cel care a venit și cu ideile din spatele OnePlus. Carl Pei este pentru mine Steve Jobs al telefoanelor mobile în anul 2025. Phone 3a este unul dintre cele două telefoane lansate de curând, împreună cu 3a Pro. Și m-am bucurat de data aceasta să pot testa telefonul mai ieftin dintre cele două.
Și când zic ieftin chiar e ceva serios. În varianta cu 8 GB de RAM și 128 de GB de stocare costă 1.730 de lei, iar cu 12 GB de RAM și 256 GB de RAm costă 2.000 de lei. Voi analiza și lucrurile tehnice, dar mi se pare o ofertă greu de refuzat, iar Nothing a rezolvat multe dintre problemele de la generațiile anterioare, eu fiind chiar o perioadă proprietar de Nothing Phone 2.
Designul lui Nothing Phone (3a)
Nu ai cum să vorbești despre Nothing fără să vorbești despre design. Fără îndoială că-ntr-o lume a telefoanelor care arată la fel și se deosebesc doar prin modulul camerelor. Nothing iese în evidență. 3a continuă tradiția unui spate de sticlă transparentă ce are dedesubt o imitație de circuite, pentru că nu vezi efectiv componentele de dedesubt decât dacă dezlipești sticla și deșurubezi.
Anul ăsta telefonul vine și pe albastru, față de varianta asta tradițională pe alb, cu un modul al camerei tradițional, nu foarte, înalt, unde avem trei senzori. Pe spate ai 3 lumini Glyph tradiționale pe care le poți personaliza.
Telefonul e gândit ca să te bucure când te uiți la el, cu butoanele negre care sunt în contrast cu albul din jurul lor, un telefon care nu merită să-i pui o carcasă. Ai butoanele tradiționale la care se adaugă unul pentru Essential Space, mai rotunjit, de care vorbim în curând. Telefonul e destul de gros, fără să fie exagerat, adică are 8,4 milimetri grosime și 201 grame greutate. E o formă tradițională, cu rotunjire la colțuri și margini drepte altfel.
Ai o combinație de sticlă, plastic și aluminiu pe telefon. Ce e drept, pare mai scump decât este. Rezistența la apă și praf este doar IP64, deci mai multă atenție ai decât în mod normal.
Din punctul meu de vedere este unul dintre telefoanele din top 3 unicitate, fără să-și piardă din elemente practice. Că așa unice sunt și telefoanele care vor să fie camere foto, dar care nu sunt foarte practice. Terminalul ăsta nu pare foarte mare, deși are un ecran de 6,77 inci.
Ecran mai bun în 2025
Când vine vorba de ecran, aici a fost unul dintre lucrurile care mie nu mi-au plăcut la Nothing Phone 1 și 2. Din fericire, pe măsură ce compania a evoluat, Nothing a reușit să vină cu panouri mai bune. Generațiile anterioare erau prea gălbejite la ecran, dacă mă întrebi pe mine.
Acum avem un ecran de 6,77 inci Full HD+ AMOLED, luminozitate de 3.000 de niți suficientă și în soare puternic și PWM dimming la 2160 de Hz.
Rata de refresh este adaptivă până la 120 de Hz, ai 3 moduri pe care le poți seta în funcție de conținut și telefonul se duce până-n 30 de Hz pentru clipuri, de exemplu.
Din nou, se simte ca un mid range puternic anul acesta care nu mai are compromisuri.
Specificații tehnice
Dacă la generațiile anterioare am simțit că Nothing a făcut prea multă economie la anumite componente, mai ales la procesoare și camere, de data aceasta Nothing Phone 3a vine exact cu ceea ce aș avea nevoie pentru acest preț și categorie.
Nothing are Snapdragon 7s Gen 3, iar versiunea testată are 12 Gb de RAM și 256 de GB stocare, ceea ce este mai mult decât suficient.
Ai și deblocare facială, care funcționează bine, dar nu și-n lumină scăzută, un senzor de amprentă decent, dar care nu bate recorduri. Când vine vorba de autonomie, bateria este de 5.000 de miliamperi, foarte respectabilă și deși procesorul e unul destul de eficient, ai aproximativ o zi după care rămâi cu 15-20% autonomie, e un pic mai slab decât generația anterioară, dar asta vine și datorită performanței mai bune. Telefonul se poate încărca teoretic la 50 de wați, iar în 15 minute ajungi cam la 30% încărcare din testele mele care au fost făcute cu un încărcător GaN de la Anker.
Ce înseamnă asta în viața de zi cu zi? Folosirea mea a fost una hibridă tradițională - browsing, mailuri, streaming și foarte puține jocuri, mai mult pentru a testa. Telefonul nu s-a simțit lent, iar asta e cel mai important la un mid range. Nu s-a blocat în niciun task pe care i l-am dat și trecerea dintre aplicații a fost fluidă. De asemenea, vom discuta mai multe într-un comparativ cu Samsung Galaxy A36, în gaming s-a descurcat excelent, fără lag viziibil, singurele limitări acolo fiind cele menționate la ecran deja. Pentru mine, obișnuit cu flagship-uri a fost o experiență pe care nu am simțit-o ca pe un compromis.
De asemenea, ai USB C 2.0, viteze de transfer rezonabile și un setup de speaker stereo hibrid mai degrabă, adică ai un un difuzor în partea de jos a telefonului și unul care e în spațiul difuzorului pentru apeluri. În apeluri calitatea a fost bună, dar nu excepțională, personal aș fi avut nevoie de mai mult volum, iar dacă îl folosești pentru a asculta din boxele sale este decent.
Camerele foto
Zona de foto a fost un alt punct slab al Nothing în trecut, iar de data asta lucrurile sunt mai bune și poți să te descurci cu camerele sale fără probleme. Vorbim de o cameră de 50 de megapixeli wide cu stabilizare optică și o cameră de 50 de megapixeli telefoto cu zoom optic până la 2X și un wide de 8 megapixeli.
Camerele anterioare aveau mmari probleme când aveai luminozitate scăzută, seara sau noaptea. De data aceasta, Nothing a venit cu camere care sunt mai clare, fără atât de mult zgomot și când este lumină scăzută, ceea ce mi-a plăcut. Am reușit să fac câteva imagini chiar frumoase cu el, ceea ce nu puteam cu Phone 2 pe care l-am vândut din motivul ăsta - camere slabe și care se deschideau prea lent.
Unde mi-a plăcut telefonul este pe zona de portrete care reușesc să evidențieze bine fața, să aducă lumină pe chip și să izoleze fundalul de firele de păr rebele fără mari probleme, cu limite bineînțeles. Față de alte telefoane, mai ales cele de la Samsung, am apreciat naturalețea culorilor, fără ca telefonul să vină și să satureze în mod exagerat. Asta vine și de la optimizarea TrueLens Engine 3.0 care analizează imaginile și modifică din culori pentru ca acestea să fie cât mai naturale. Ultrawide-ul scoate detalii suficiente și bune ziua.
Deși Nothing se laudă cu modul telefoto, pe acesta este doar 2X și e ok, dar nu iese în evidență. E un senzor co-dezvoltat alături de Samsung și are doar stabilizare electronică, nu optică. Pentru că în alte clipuri ați întrebat, senzorul principal e un Samsung ISOCELL GN9, ultrawide-ul e un Sony IMX355, iar camera frontală are tot un senzor Samsung.
În aplicația de cameră pe lângă modul de portret cu zoom de la 1 la 4, standardul fiind de 2X, ai câteva stiluri nou introduse - Soft Focus, Black and White Film, Wide Angle care-ți deschide camera ce simulează un 15 mm și Lenticular, care vine cu un efect washed out pentru un pic mai multă artă.
Când vine vorba de selfie, camera de 32 de megpixeli nu mi-a impresionat, pozele mi s-au părut că au un pic prea mult zgomot pentru gustul meu. Dar camera principală este ce trebuie pentru acest preț, iar filmările pot fi 4K la 30 de cadre pe secundă și Full HD până la 60 de fps.
Software-ul este ceva special
Poate una dintre cele mai entuziasmante experiențe pe un Android o am pe Nothing. Nu este una pe care o recomand celor care vor să scoată telefonul din cutie și să-l folosească imediat. O poți face și aici, dar cumva pierzi farmecul. Dacă vrei ceva banal, ai mai multe opțiuni.
Nothing are unul dintre cele mai bine optimizate sisteme de operare modificate pe bază de Android, cu așa-numita Glyph Interface care combină designul de pe ecran al iconițelor, fonturile, aplicații suplimentare, dar și luminile de pe spate, Glyph-urile care sunt 3 pe acest terminal. Și mai vine cu o surpriză.
Dacă ești pasionat să-ți organizezi telefonul, Nothing face cea mai bună treabă din industrie. În primul rând interfața monocoloră este excelentă și față de alți producători care încearcă skinuri, dar nu le iese mereu, adică mai ai vreo 3 aplicații care arată diferit, Nothing reușește să optimizeze totul pe ecranul principal. Și capacitatea de a personaliza e mare. De la faptul că poți schimba dimensiunea iconiței aplicației, la forme diferite pentru foldere, fie pătrat, fie cerc, până la atenția cu care sunt făcute widgeturile și iconițele. Nothing îmi place pentru că face un efort și chiar dacă față de prima generație nu s-au schimbat multe, asta e bine.
Ecranul principal are și foldere smart unde poți pune aplicațiile esențiale, meniul de notificări și de funcții rapide arată excelent și poate fi personalizat, iar Nothing s-a integrat cu Chat GPT, în sensul că ai un widget dedicat, dar nu ai și vreun cont gratuit acolo, ci trebuie să te autentifici dacă vrei să ai acces la toate funcțiile GPT. Personalizarea continuă și pe ecranul de blocare, unde poți alege o interfață foarte simplistă, cu dată și un ceas mare, cu un font elegant sau poți adăuga și alte informații cum ar fi cele despre vreme.
Cum spuneam, ai și Glyph Interface, unde luminile de pe spatele telefonului pot să se aprindă într-un anumit ritm pentru un anumit tip de notificări. Poți seta aplicațiile care sunt importante pentru tine, de exemplu să se aprindă doar dacă primești un mail de muncă. Sau un mesaj pe un chat anume. Altfel, luminile pot fi folosite pentru alarmă, pentru timer, notificări de apeluri și integrare cu câteva aplicații, dar care nu s-au schimbat și nu sunt neapărat utile, cum e integrarea cu Uber, de exemplu. De ce vrei Glyph Interface dincolo de faptul că arată bine și diferit? E o funcție pentru cei care vor mai puține notificări din partea telefonului lor, să-l pună cu ecranul în jos și să-l verifice doar atunci când intenționează, nu în mod automat, așa cum o facem foarte mulți dintre noi.
Hai să vorbim și despre ceea ce se numește Essential Space. Pentru acesta Nothing a adăugat un buton diferit ca design, mai rotunjit și mai lucios care e amplasat în partea dreaptă a terminalului. Essential Space, spune Nothing, e un spațiu unde să-ți salvezi notițe, mesaje audio, printscreen-uri și să-ți organizezi gândurile. Din punctul meu de vedere nu este mai mult decât o interfață glorificată de screenshot-uri peste care se adaugă un fel de inteligență artificială, dar care nu te ajută realist.
Essential Space l-am folosit pentru testare, dar mi-am dat seama că probabil nu voi dori să îl folosesc în mod normal dacă aș avea telefonul acesta. Butonul din dreapta apăsat o singură dată face un screenshot căruia poți să-i adaugi o notiță. Dacă apeși de două ori deschizi Essential Space, galeria de screenshoturi salvate, iar dacă ții apăsat butonul înregistezi o notiță vocală ce se și transcrie cu ajutorul inteligenței artificiale. În limba română, care are suport, transcrierea este foarte proastă și e greu de înțeles. Pe engleză funcționează bine. Astfel, dacă ești un om care-și face notițe vizuale de tipul screenshot-urilor sau vrea să-și lase mesaje vocale ca să-și amintească ceva, poți să o folosești. Pentru acest lucru, de exemplu, majoritatea oamenilor au un chat cu ei pe Facebook Messenger sau ca mine pe Telegram, unde-mi trimit screenshoturi, notițe vocale din când în când și notițe cu remindere.
O problemă reală pe care am avut-o cu Essential Space este amplasarea butonului. De multe ori când țineam telefonul în mână dacă aveam și altceva, să zicem niște chei de la mașină sau portofelul, apăsam butonul din greșeală pentru că este ieșit în relief. Și trebuia să mă asigur că salvez screenshot-ul sau că ies de acolo. De asemenea, apropierea de butonul de blocare m-a făcut ca de multe ori când voiam să blochez telefonul cu o singură mână să apăs pe Essential Space. Realizarea este frumoasă vizual, nu este neapărat folositoare. Momentan.
Nothing promite 6 ani de actualizări de sistem de operare atât pe 3a, cât și pe 3a Pro și vine cu Android 15 modificat, bineînțeles. Față de anii precedenți avem și câteva aplicații noi, cum ar fi cea de Galerie creată special de Nothing ca să înlocuiască galeria clasică de pe Android.
Concluzia pe software? Poate să-i încurce pe cei care vor un telefon simplist. Din acest motiv sunt opțiuni mai bune la acest preț de la Motorola, Samsung, Oppo, Honor. Nothing poate fi un telefon simplist, dar are nevoie de o curbă de învățare pe care unii nu o vor da.
Concluzii și preț
Eu sunt un an al Nothing. E unul din puținele branduri entuziasmante de pe piață, care vine cu ceva diferit. Nu că zic că sunt un Apple al Androidului, dar poate chiar sunt. Atenția la detalii, personalizarea, modul diferit în care aleg să deseneze telefoanele, adăugarea de funcții noi arată că Nothing e o companie care ascultă și-i pasă. Plus, upgrade-urile față de generațiile anterioare sunt evidente.
Cum ziceam și insist, acesta nu e un telefon pe care să-l iei mamei tale care vrea doar un smartphone simplu pe care-l cunoaște. Dar e un telefon pentru cei care sunt pasionați să-și facă device-ul al lor, care vor mai mult timp fără notificări în permanență, care sunt obsedați de simetrie. Nothing e simetric. Iar la 2.000 de lei e greu să găsești un alt best buy.
Singurele limitări sunt cele care țin de faptul că nu are rezistență la apă și praf mai mare de IP64, camerele sunt bune, dar mai pot fi îmbunătățite, iar Essential Space e doar un experiment momentan. În schimb, nu mi-a mai creat aceleași frustrări legate de ecran, de poze îngrozitor de proaste și lag pe care mi le-a creat pe alocuri Nothing Phone 2. Am simțit că am un mic flagship în mână. Și e un subiect bun de discuție mereu, pentru că oamenii au fost curioși ce am în mână.
