Vlad Andriescu
Startup-urile cu soluții pentru mobilitatea urbană mai au doar câteva zile la dispoziție pentru a aplica la inVest – Urban Mobility Accelerator, prima inițiativă din România dedicată exclusiv transformării modului în care oamenii și bunurile circulă în mediul urban.
Termenul-limită este 16 iulie 2025, ora 17:00. Mai multe detalii și formularul de aplicație disponibil aici.
Ce oferă acceleratorul inVest?
- Acces la mentorat de specialitate în mobilitate urbană, dezvoltarea afacerilor și finanțare;
- Oportunități de testare a soluțiilor prin parteneriate locale și proiecte-pilot;
- Conectare directă cu investitori și potențiali clienți din administrația publică sau sectorul privat;
- Sprijin pentru scalare națională și internațională;
- Sprijin financiar pentru dezvoltarea ideilor de afaceri și a start-up-urilor – finanțare graduală, până la 20.000 de euro per start-up.
inVest va oferi două tipologii de sprijin:
- Venture-Building Track – pentru echipe cu o idee de business în mobilitate urbană, care vor să înființeze o companie în Regiunea Vest;
- Startup Track – pentru startup-uri existente care vor să se extindă în Regiunea Vest prin deschiderea unei filiale locale.
Pentru a afla mai multe despre scopul acceleratorului, am discutat pe larg cu Alexandra Hîncu (Project Manager inVest și EIT Urban Mobility România) și Luciana Măzăreanu (Local Coordinator inVest și Project Manager la Cowork Timișoara).
"Din experiența noastră de lucru în mobilitate urbană, în special din calitatea de reprezentanți EIT Urban Mobility în România începând cu 2021, am observat că multe soluții bune rămân la nivel de idee sau într-un stadiu incipient fără să ajungă să fie implementate efectiv în orașe. Există un decalaj între ce dezvoltă startup-urile și ce adoptă orașele, mai ales pe fondul lipsei de pilotări rapide, a procedurilor birocratice și a cadrului local de reglementare", spune Alexandra Hîncu.
Astfel, prin inVest se dorește crearea de punți între startup-uri, autorități și administrații publice, dar și cu operatorii de mobilitate. Ideea de bază este ca soluțiile dezvoltate de companiile din România să poată fi testate, iar apoi implementate, la nivelul administrațiilor publice, de multe ori depărtate de mediul de business.
Punctul de testare și implementare al acceleratorului va fi zona de Vest, una care este potrivită pentru acest lucru.
"Regiunea de Vest, și în special Timișoara, are un avantaj major: o densitate urbană echilibrată, infrastructură în tranziție, interes crescut din partea autorităților locale pentru inovație, și o comunitate de tech și antreprenoriat dinamică. Nu suntem nici la început de drum, nici prea departe, ceea ce creează un context excelent pentru testare, adaptare și co-creare", explică și Luciana Măzăreanu.
Descoperă mai jos toate detaliile, iar după aceea nu uita să te înscrii la accelerator. Chiar dacă nu ești din Timișoara sau din regiunea de Vest, dar ai o idee sau un startup pe care vrei să-l testezi și să-l duci internațional.
Ce probleme vrea să rezolve acceleratorul inVest
1. În primul rând, simplu, de ce accelerator de mobilitate urbană? Așa cum un startup identifică o problemă inițial, ce problemă ați identificat voi pentru a fi nevoie de un accelerator?
Alexandra Hîncu, Project Manager inVest & EIT Urban Mobility în România: Din experiența noastră de lucru în mobilitate urbană, în special din calitatea de reprezentanți EIT Urban Mobility în România începând cu 2021, am observat că multe soluții bune rămân la nivel de idee sau într-un stadiu incipient fără să ajungă să fie implementate efectiv în orașe.
Există un decalaj între ce dezvoltă startup-urile și ce adoptă orașele, mai ales pe fondul lipsei de pilotări rapide, a procedurilor birocratice și a cadrului local de reglementare.
Prin inVest – Urban Mobility Accelerator, ne propunem să răspundem acestei nevoi de creare a unei punți între startup-uri, autorități și administrații publice, și operatorii de mobilitate, astfel încât soluțiile să poată fi dezvoltate, testate și validate direct în orașele din România, iar startup-urile să aibă acces la o piață reală, nu doar la feedback teoretic.
Luciana Măzăreanu, Local Coordinator inVest & Project Manager Cowork Timișoara: Noi, la Cowork Timișoara, lucrăm de ani buni cu startup-uri, autorități și comunități locale, și vedem același tip de problemă care revine constant: soluțiile inovatoare există, dar nu ajung în orașe. Fie nu sunt suficient dezvoltate, fie nu au fost testate într-un mediu real, fie le lipsește sprijinul instituțional sau claritatea unui model de business.
Acceleratorul inVest își propune exact asta: să creeze un spațiu structurat în care ideile bune pot deveni soluții aplicabile, testate și scalabile. Nu este doar un accelerator în sensul clasic este și un context de colaborare între inovație, administrație și cetățeni.
2. Menționați faptul că regiunea Vest e un teren ideal pentru testarea soluțiilor de mobilitate urbană - în primul rând de ce? Ce tipuri specifice de provocări de mobilitate observați?
Luciana Măzăreanu: Regiunea de Vest, și în special Timișoara, are un avantaj major: o densitate urbană echilibrată, infrastructură în tranziție, interes crescut din partea autorităților locale pentru inovație, și o comunitate de tech și antreprenoriat dinamică. Nu suntem nici la început de drum, nici prea departe, ceea ce creează un context excelent pentru testare, adaptare și co-creare.
Tot mai multe orașe din regiune încep să experimenteze cu zone pietonale, aplicații pentru mobilitate, strategii de reducere a emisiilor și transport alternativ, dar au nevoie de sprijin și de idei noi. inVest poate deveni acea punte între inițiativă privată și interes public.
În regiunea de Vest observăm mai ales lipsa conectivității între modurile de transport, opțiuni limitate pentru zonele periurbane, infrastructură urbană neadaptată pentru pietoni și bicicliști, și lipsa unor date clare care să ajute la luarea deciziilor. Toate acestea creează un context ideal pentru testarea și validarea de soluții inovatoare.
3. Care sunt obiectivele la nivel de rezultate ale acceleratorului pentru Iceberg+, ADR Vest, dar și Cowork Timișoara?
Alexandra Hîncu: Pentru Iceberg+, miza principală a acceleratorului inVest este transformarea ideilor în soluții reale, aplicabile în orașele din România. Nu vorbim doar despre teorie sau workshopuri, ci despre sprijin concret pentru dezvoltarea și testarea de soluții de mobilitate urbană adaptate nevoilor locale, cu potențial de scalare națională și europeană.
Totodată, inițiativa se aliniază cu viziunea ADR Vest de a atrage soluții relevante pentru provocările de mobilitate din orașele regiunii, de a consolida un ecosistem regional interconectat cu rețelele europene de inovare și de a stimula colaborarea între startupuri, administrații locale și mediul privat pentru modernizarea infrastructurii urbane.
Luciana Măzăreanu: Pentru noi, la Cowork Timișoara, obiectivul principal este să construim o comunitate de inovatori care chiar pot contribui la transformarea orașelor în locuri mai inteligente, mai verzi și mai umane. Vrem să devenim acel spațiu unde ideile nu doar se discută, ci se testează și se dezvoltă cu sens. Iar acest accelerator este o unealtă practică în direcția asta.
Lucrăm cot la cot cu Iceberg+, care aduce expertiza europeană și rețeaua EIT Urban Mobility și cu ADR Vest, care contribuie la direcționarea sprijinului către proiecte relevante pentru dezvoltarea regională. Împreună, vrem ca acest program să genereze nu doar idei promițătoare, ci și soluții testate în orașe, gata de scalare.
Pentru Cowork Timișoara, succesul înseamnă ca echipele participante să găsească în noi un spațiu de sprijin autentic, să se conecteze cu oameni valoroși și să plece din accelerator mai clare, mai solide și mai încrezătoare în drumul lor.
Căror startup-uri se adresează acceleratorul
4. Aveți două track-uri în cadrul acceleratorului - Startup și Venture Building - cum diferă cele două, mai ales că nevoile de extindere pe o piață nouă pentru un startup sunt diferite de cei în stadiul de idee?
Alexandra Hîncu: Startup Track este dedicat startup-urilor care au deja un produs sau serviciu validat într-o altă piață și care vor să se extindă sau să piloteze soluția în locații noi.
În acest caz, ne concentrăm pe sprijin în adaptarea la specificul local, conectarea cu autoritățile publice, investitori și potențiali parteneri sau clienți, precum și pe navigarea cadrului de reglementare. Practic, aceste startup-uri au nevoie de acces rapid la piață, de validare locală și de implementarea efectivă a soluției în orașe din Regiunea Vest a României.
Venture-Building Track este destinat echipelor formate din persoane fizice, aflate în stadiul de idee sau cercetare, fără un produs finalizat. Aici lucrăm împreună la structurarea modelului de business, dezvoltarea MVP-ului și validarea conceptului.
Obiectivul este să ajutăm aceste echipe să dezvolte o soluție viabilă, care să răspundă problemelor reale de mobilitate urbană, iar la finalul programului să fie pregătite să atragă capital și să treacă la implementare.
Prin structura celor două track-uri, inVest răspunde atât nevoii de extindere și implementare rapidă a startup-urilor deja incorporate, cât și dezvoltării de soluții noi, construite de la zero, adaptate provocărilor reale din mobilitatea urbană.
5. Cum ajutați startup-urile din Startup Track să găsească noi piețe?
Alexandra Hîncu: În primul rând, acestea vor avea acces direct la actori-cheie din Regiunea Vest – de la municipalități, la operatori de transport și integratori de soluții – pentru a verifica în teren dacă produsele lor răspund unor nevoi reale și pentru a identifica potențiali early adopters.
În al doilea rând, le vom oferi mentorat specializat pe adaptarea la specificul pieței locale de la reglementări, standarde tehnice, politici publice relevante, până la cultura utilizatorilor finali. Acest lucru este esențial pentru startup-urile care vin din alte țări sau alte regiuni și care au nevoie să înțeleagă contextul local pentru o implementare de succes.
Mai mult, prin rețeaua extinsă a EIT Urban Mobility, le deschidem uși către piețe europene relevante, oferindu-le context și instrumente pentru extindere internațională. inVest nu este doar o rampă de lansare pentru testare locală, ci o platformă reală de intrare pe piață și scalare sustenabilă.
Luciana Măzăreanu: În cadrul Startup Track, ajutăm startup-urile să descopere și să acceseze noi piețe printr-o combinație de mentorat aplicat, conexiuni directe cu administrații publice și parteneri locali, dar și acces la rețele europene relevante. Le punem la dispoziție resurse care să le sprijine în înțelegerea mai bună a pieței-țintă, adaptarea ofertei și dezvoltarea unor strategii de scalare.
Nu rămânem la teorie, ne asigurăm că fiecare startup are un context real în care să-și valideze ideea și să-și extindă impactul.
6. Menționați o finanțare graduală de 18.500 de euro per startup - ce înseamnă finanțarea graduală și condițiile pentru a le primi?
Alexandra Hîncu: Finanțarea graduală de 18.500 de euro per startup/echipă are rolul să susțină dezvoltarea treptată a soluțiilor și să încurajeze crearea de noi afaceri și dezvoltarea celor existente care sunt selectate în program.
Astfel, finanțarea nu este acordată integral de la început, ci este împărțită în tranșe corelate cu progresul fiecărui beneficiar al programului.
Tranșele sunt condiționate de atingerea unor milestone-uri ce includ participarea la workshop-uri, realizarea livrabilelor solicitate prin program, crearea unei noi companii în regiunea Vest (pentru Venture-Building Track) și a unei subsidiare fondată de compania care aplică (pentru Startup Track), precum și participarea la evenimentului Demo Day din 23 octombrie în Timișoara, pentru susținerea unei prezentări în fața unui juriu și unei audiențe extinse..
Obiectivul finanțării graduale este să asigure implicarea reală a beneficiarilor și progresul constant al soluției, astfel încât la finalul programului fiecare startup să fie pregătit pentru implementare și scalare în cea de-a doua etapă din 2026, unde ADR Vest va aloca o finanțare mai consistentă.
Luciana Măzăreanu: Finanțarea graduală de 18.500 euro în cadrul inVest Urban Mobility Accelerator este concepută tocmai pentru a susține dezvoltarea reală și concretă a soluțiilor propuse de echipe, nu doar idei frumos prezentate pe hârtie.
Nu vorbim despre un premiu pe care îl primești o dată și apoi „vezi tu ce faci cu el”, ci despre un sprijin financiar distribuit în tranșe, în funcție de progresul pe care echipa îl face pe parcursul programului.
Primul pas pentru a accesa această finanțare este acceptarea în accelerator, pe baza unei aplicații solide. Ulterior, fiecare tranșă de finanțare este acordată doar în momentul în care echipa atinge anumite obiective și livrează rezultate concrete, cum ar fi realizarea unui MVP (minimum viable product), testarea cu utilizatori, validarea soluției într-un context real, sau pregătirea pentru pilotare.
7. Ce ați putut observa până acum la nivel de aplicanți? Care sunt domeniile și verticalele dinspre care-i așteptați?
Alexandra Hîncu: Am observat interes din partea startup-urilor care propun soluții variate în domeniul mobilității urbane, de la micro-mobilitate electrică la platforme digitale de management al transportului.
Cele mai frecvente idei de aplicații au vizat zona de micro-mobilitate electrică, platforme de tip Mobility-as-a-Service, care integrează diferite moduri de transport urban și facilitează planificarea călătoriilor multimodale. În paralel, sunt și idei de aplicații care propun soluții pentru managementul traficului, parcării inteligente și colectării de date în timp real prin senzori IoT și platforme de analiză.
inVest vizează și transportul public și managementul acestuia, sănătatea și mobilitatea activă precum mersul pe jos și ciclismul, electrificarea transportului și combustibili alternativi, respectiv managementul datelor de mobilitate prin software și aplicații digitale.
De asemenea, căutăm soluții care contribuie la designul spațiului public și implicarea cetățenilor în planificare urbană, reglementări pentru accesul vehiculelor în zonele urbane precum taxele de drum, planificare de mobilitate care include conectivitate regională și mobilitate sustenabilă în turism, dar și logistică urbană, în special pentru first și last mile.
Prioritare sunt și noile servicii de mobilitate, precum micro-mobilitatea partajată, soluțiile de Cooperative, Connected and Automated Mobility, inclusiv vehicule autonome partajate, precum și tehnologiile pentru siguranța rutieră, managementul parcărilor și al spațiilor de încărcare.
Ne dorim astfel să sprijinim startup-uri care contribuie real la transformarea mobilității urbane într-una sigură, eficientă, sustenabilă și centrată pe oameni.
Luciana Măzăreanu: Până acum, observăm un mix foarte interesant și promițător la nivel de aplicanți în cadrul inVest Urban Mobility Accelerator. Avem atât echipe aflate la început de drum, poate la primul lor prototip sau chiar cu idei încă în validare, cât și startup-uri deja formate, care au testat soluții în piață și vor acum să scaleze sau să exploreze piețe noi
Ca tematici, vedem o diversitate care ne bucură: de la soluții tehnologice, cum sunt aplicațiile mobile, platformele de management al mobilității sau dashboard-uri pentru orașe inteligente, până la propuneri legate de infrastructură pentru mobilitate electrică, logistică urbană, în special pentru last-mile delivery și chiar idei care vizează educația cetățenilor sau implicarea comunității în transformarea orașului.
Interesul crescut pentru integrarea multimodală a transportului (bike-sharing + transport public + mers pe jos etc.) sau soluții de mobilitate colectivă arată că ideea de „urban mobility” nu mai e doar un subiect de nișă, ci devine o preocupare reală pentru tineri antreprenori, inovatori și echipe multidisciplinare. Iar asta ne dă încredere că vom vedea idei cu potențial real de impact în orașele din România și nu numai.
8. Ați avut deja o serie de întâlniri cu potențiali candidați la Brașov și la Timișoara - care au fost întrebările lor cele mai grele sau gradul de interes pe care l-ați observat?
Alexandra Hîncu: La evenimentele din București și Brașov, ne-am bucurat să vedem la aceeași masă antreprenori cu experiență în mobilitate urbană – unii dintre ei cu exituri reușite –, dar și reprezentanți ai companiilor interesate să se implice activ în sprijinirea ecosistemului.
Au fost prezenți și cercetători cu idei valoroase pentru orașele de mâine. Discuțiile au evidențiat o tensiune constructivă între două direcții de inovare urbană: pe de o parte, soluțiile simple și eficiente, precum copacii mobili sau plantările urbane, care aduc beneficii clare dar greu de scalat fără sprijin public; pe de altă parte, tehnologiile smart – de la platforme de monitorizare a aerului la sisteme integrate de transport – care promit impact larg și sustenabilitate economică, dar vin cu bariere mai mari de implementare.
Luciana Măzăreanu: La Timișoara am avut parte de un interes peste așteptări, atât la întâlnirile directe, cât și în cadrul hackathon-ului organizat la final de iunie, unde s-au format 11 echipe gata să inoveze în zona de mobilitate urbană.
Cele mai frecvente întrebări au fost legate de eligibilitate, cine poate aplica și în ce stadiu, de cum funcționează finanțarea (dacă e rambursabilă, ce presupune gradualitatea), cât durează programul și dacă este necesar să aibă totul pregătit dinainte.
Îngrijorarea multora era că nu au încă un plan „perfect” sau o echipă completă, dar tocmai aici am putut aduce claritate: programul e gândit ca să te sprijine să ajungi acolo, nu presupune ca totul să fie finalizat de la început.
Ce ne-a bucurat cel mai mult a fost momentul în care oamenii înțelegeau că nu sunt singuri. Că există sprijin real, mentorat, resurse, ghidaj. Și că totul e construit într-un mod uman și prietenos, nu rigid. Mulți dintre cei prezenți au plecat cu idei mai clare și cu mai mult curaj să aplice, iar pentru noi, asta e poate cel mai important câștig al acestor întâlniri.
9. Se poate face dezvoltare de mobilitate urbană din partea startup-urilor fără contribuția actorilor publici, cum ar fi administrațiile publice locale?
Alexandra Hîncu: Oricât de ingenioasă ar fi o tehnologie dezvoltată de un startup, impactul său rămâne limitat dacă nu este integrat în contextul urban controlat de administrațiile locale. De la reglementări și infrastructură, până la planificare urbană și acces la date, administrațiile dețin pârghiile care pot transforma o soluție bună într-una cu efect sistemic.
Chiar și în domenii aparent independente, precum micro-mobilitatea – trotinete electrice, biciclete partajate, vehicule ușoare – succesul depinde de regimul de reglementare local, zonele permise de operare și infrastructura de sprijin. Fără un parteneriat cu orașul, cele mai promițătoare inițiative riscă să rămână la stadiul de experiment.
În același timp, implicarea autorităților publice nu este doar o cerință formală, ci și un accelerator real. Prin deschiderea către proiecte pilot, furnizarea de date și co-crearea soluțiilor, administrațiile pot transforma ideile startup-urilor în implementări concrete care aduc valoare pentru comunitate.
Copenhaga, Tallinn sau Reșița, exemple de orașe dezvoltate corect
10. Ce exemple de bune practici de mobilitate urbană puteți oferi? Orașe, municipalități sau startup-uri - funcționează și un singur exemplu.
Alexandra Hîncu: La nivel european, Copenhaga, Danemarca este considerat unul dintre cele mai bune orașe din lume pentru mobilitate urbană, unde aproximativ jumătate din populația orașului se deplasează zilnic cu bicicleta.
Acolo s-au construit peste 400 km de piste de biciclete separate, s-au introdus autostrăzi pentru biciclete („supercykelstier”) ce leagă orașul de suburbii, s-au implementat semafoare cu undă verde pentru bicicliști, s-a extins rapid flota de autobuze electrice și s-aa redus numărul locurilor de parcare din centru pentru a elibera spațiu destinat pietonilor, bicicliștilor și zonelor verzi, toate integrate într-o strategie coerentă de mobilitate urbană sustenabilă.
Un alt exemplu este Tallinn, Estonia, care a fost primul oraș european ce a introdus transportul public gratuit pentru rezidenți, încă din 2013.
Dincolo de gratuitate, ceea ce face Tallinn un exemplu de urmat este integrarea transportului public cu soluțiile de micro-mobilitate și implementarea unui sistem complet digitalizat de planificare și ticketing.
Municipalitatea a reușit să crească semnificativ utilizarea transportului public, să reducă traficul auto personal în zonele centrale și, în același timp, să dezvolte infrastructura pentru mobilitate activă, cum ar fi rețeaua extinsă de piste de biciclete.
La nivel național, putem menționa Oradea, care a reușit în ultimii ani să modernizeze transportul public, să extindă rețeaua de tramvaie și autobuze electrice și să introducă sisteme digitale de ticketing și management al traficului.
În paralel, orașul a investit în piste de biciclete și infrastructură de mobilitate activă, devenind un model de planificare și implementare eficientă în mobilitatea urbană.
De asemenea, Reșița a început transformarea completă a transportului public prin achiziția de autobuze electrice, modernizarea infrastructurii rutiere și reconversia liniei ferate industriale într-o linie de tren urban care va conecta cartierele orașului.
În paralel, Reșița investește în infrastructură pentru pietoni și biciclete, devenind un model de oraș mic care aplică soluții integrate și sustenabile de mobilitate urbană.
Luciana Măzăreanu: Avem deja câteva exemple foarte bune, atât din zona startup-urilor locale, cât și din felul în care unele orașe gândesc mobilitatea pe termen lung. Un exemplu care ne place mult este Blume Technologies, o soluție bazată pe inteligență artificială care monitorizează în timp real siguranța pietonilor în intersecții.
A pornit ca un MVP testat la nivel local, în Timișoara, și s-a dezvoltat cu pași mici, dar strategici. E o dovadă clară că poți porni de la o problemă reală din orașul tău și să construiești o soluție scalabilă.
Un alt exemplu relevant este Rayscape, nu e strict în zona de mobilitate urbană, ci în health tech, dar e o poveste valoroasă despre cum poți construi un startup deep tech cu rădăcini locale și impact internațional. Ce ne place e că a pornit tot din Timișoara, a validat, a crescut sănătos și acum joacă pe piețe mari.
