Alexandra Rusu
Prima ediție Art Safari a avut loc în 2014, în Piața George Enescu din București și s-a născut cu o misiune foarte clară: să împrietenească un public cât mai numeros cu arta și să crească apetitul pentru experiențe culturale.
„De la un pavilion de artă pop-up de 10 zile, ne-am transformat într-un muzeu al expozițiilor temporare, deschis tot timpul anului. Art Safari a organizat <<expoziții imposibile>> pentru România și a demonstrat că publicul din țara noastră este un mare iubitor de artă,” ne spune Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari.
Acum, după 12 ani, 17 ediții găzduite în mai multe clădiri istorice ale Bucureștiului și peste 1 milion de vizitatori, Art Safari și-a schimbat adresa, începând cu 2026, în Piața Amzei din Capitală, într-un nou spațiu expozițional cu sprijinul Primăriei Sectorului 1.
.jpg)
Cele mai mari dificultăți în a deschide galeria
„Când am anunțat că vom ține Art Safari, în mai 2015, în garajul Ciclop, pe atunci funcțional, nu ne-a crezut nimeni. Părea imposibil să organizăm o expoziție de amploare într-un garaj.”
În ciuda neîncrederii, ediția din garajul Ciclop a adus peste 20.000 de vizitatori și a servit ca un declanșator pentru 2016, când au organizat cea mai mare expoziție dedicată Centenarului Dada din România, cu lucrări din patrimoniul a 16 muzee și 21 de colecționari privați, din România și străinătate.
De atunci, Art Safari a adus 25.000 de vizitatori în Palatul Dacia-Romania de pe Lipscani, o altă clădire uitată a Bucureștiului, iar personalități de la muzee locale și instituții internaționale au venit să studieze piața de artă contemporană românească.
Astăzi, provocările de care se lovește un institut bine definit sunt diferite, dar la fel de complexe: logistica unor producții de amploare, creșterea costurilor, nevoia de inovație constantă și presiunea de a menține standarde internaționale ridicate sunt realități permanente, ne spune Ioana.
În același timp, trebuie să rămână conectați la public, să comunice relevant într-un peisaj digital saturat și să găsească echilibrul între accesibilitate și rigoare curatorială.
„Poate cea mai mare provocare rămâne aceeași ca la început: să vii mereu cu ceva nou, fără să îți pierzi identitatea. Să construiești pe termen lung, într-un domeniu care are nevoie de răbdare, consecvență și viziune.”
Cum se poate finanța un proiect cultural
Art Safari a fost susținut de-a lungul timpului de o serie de parteneri comerciali, dar și instituționali, printre care și Ministerul Culturii și Primăria Sectorului 1.
„Pe măsură ce proiectul a crescut, a crescut și interesul mediului privat. În prezent, Art Safari este susținut de Banca Transilvania, Mastercard, Glo, Lidl, Porsche și Catena, precum și de o serie de instituții - Primăria Sectorului 1, muzee de artă din țară, metroul bucureștean sau colecționari privați.”
Dar, să zicem că ești un muzeu la început de drum. Cum funcționează finanțarea?
Pentru a obține finanțare ca muzeu aflat la început de drum, una dintre cele mai la îndemână resurse sunt sesiunile de finanțare publice, unde trebuie să aplici în calitate de operator cultural. Finanțările prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) au ca misiune finanțarea proiectelor care susțin creația contemporană românească, valorificarea patrimoniului și accesul cât mai larg al publicului la cultură, iar instituția lansează anual două sesiuni principale de finanțare nerambursabilă, în jurul datelor de 1 martie și 1 septembrie.
Mai există și finanțări directe de la Ministerul Culturii, care susține inițiativele operatorilor culturali cu un focus pe proiecte și manifestări artistice precum expoziții, ateliere sau festivaluri. Aici, se pot face și apeluri specifice, cum ar fi „Fondul pentru nevoie culturale de urgență” sau apeluri tematice, cum ar fi proiectul „Brâncuși150”, menit să susțină proiecte care sărbătoresc 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși cu proiecte tematice.
Totuși, nu trebuie să fii un muzeu mic pentru a beneficia de acest suport. De exemplu, în 2025, Art Safari a fost inclus în lista proiectelor strategice ale Ministerului Culturii și a primit o finanțare de 750.000 de lei, care i-a fost alocat în calitatea sa de proiect strategic cu impact major pentru comunitate, fiind solicitat de către Fundația Centrul Cultural ArtSociety București.
Cum pregătește Art Safari o expoziție
Fiecare sezon urmează o structură clară când vine vorba de crearea unei noi expoziții: se iau în considerare retrospective dedicate marilor maeștri ai artei românești, expoziții cu tentă istorică precum Istoria Românilor în 100 de portrete sau Enescu și Minotaurul și expoziții de artă contemporană, precum Young Blood.
În sezonul care a început pe 26 martie, în pavilioanele principale ale Art Safari sunt expuse trei tipuri de memorie: memoria unei epoci-Belle Époque, văzută prin tușele lui Nicolae Vermont, memoria unui simbol național- Mihai Eminescu, dincolo de tot ceea ce știm din manuale, și memoria unui artist care își expune parcursul ca pe un jurnal deschis- Felix Aftene, unul dintre cei mai premiați artiști contemporani.
Expozițiile au întotdeauna un conținut bogat și sunt curatoriate. Ioana descrie curatorii ca acele persoane care decid conținutul expozițional și arhitectura necesară pentru a expune aceste piese. Totuși, în realizarea unei expoziții nu ai nevoie doar de un curator, ci și de scenografi, designeri și artiști vizuali, care se ocupă de documentare, de colaborarea cu alte muzee sau cu colecționari.
„Încercăm să aducem întotdeauna în fața publicului nostru lucrări de artă mai puțin cunoscute, expuse în premieră sau lucrări realizate special pentru expozițiile noastre, așa cum este adeseori cazul artiștilor contemporani.”
În final, decizia nu aparține unui comitet administrativ, cum mulți dintre noi ne imaginăm. Realitatea ne arată un proces curatorial în care conceptul, conținutul și forma sunt gândite unitar, de toate persoanele implicate, pentru a oferi publicului o experiență culturală completă.
Artiștii din România: lipsă de stabilitate financiară și expunere
Conform Barometrului de Consum Cultural 2024, există un interes crescut pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice, iar 42% dintre români au vizitat muzee, expoziții sau galerii de artă.
Cu toate acestea, artiștii din România se confruntă cu o lipsă de stabilitate financiară și de predictibilitate profesională. Piața de artă este încă în dezvoltare, ne spune Ioana, iar mecanismele de finanțare, fie ele publice sau private, sunt limitate și adesea dificil de accesat. În plus, infrastructura culturală rămâne insuficient dezvoltată în afara marilor centre urbane, ceea ce creează dezechilibre regionale și reduce șansele de afirmare pentru mulți creatori.
Pentru a-i susține cu adevărat nu e nevoie doar de finanțare, ci de construirea unui ecosistem cultural sănătos, în care creația este valorizată, iar profesia de artist este recunoscută ca parte esențială a dezvoltării societății.
„Susținerea artiștilor la început de drum este o constantă în fiecare ediție, face parte din ADN-ul Art Safari. În fiecare ediție Art Safari avem expoziții dedicate tinerilor artiști, iar aici amintim seria Young Blood. Noul val de artiști, care expune artiști emergenți, aflați într-un moment de afirmare și ale căror parcursuri merită urmărite atent, precum și expoziții personale.”
Un astfel de exemplu este Irina Dragomir, care a avut prima expoziție personală în cadrul Art Safari și care, între timp, a devenit un nume important al artei contemporane românești.
Cum consumă artă diferitele generații de români
Ioana ne spune că a observat o deschidere reală a publicului către expoziții, instalații imersive, tururi ghidate sau evenimente interdisciplinare. Vizita la muzeu sau la o expoziție nu mai este asociată exclusiv cu un demers academic sau formal, ci devine o experiență socială, educativă și chiar inspirațională.
Publicul este mai curios, mai informat și mai dispus să exploreze arta contemporană, nu doar numele consacrate.Interesul a crescut și pentru colecționatul de lucrări și susținerea artiștilor locali.
„Tot mai mulți români încep să privească achiziția unei lucrări de artă nu doar ca pe un gest estetic, ci și ca pe o investiție culturală și emoțională.”
Cât despre felul în care generațiile diferite de români consumă arta, contrar percepției generale, diferențele nu sunt atât de rigide pe cât am crede. Publicul tânăr, de exemplu, este interesat de retrospectivele dedicate marilor maeștri sau de arta clasică. Tinerii români își doresc să descopere artiști esențiali din istoria artei românești, dar într-un format adaptat sensibilității contemporane, prin tururi ghidate nocturne, întâlniri interactive sau evenimente speciale care transformă vizita într-o experiență socială.
La polul opus ca vârstă, publicul senior este deschis și curios față de arta contemporană. Mulți dintre vizitatorii Art Safari apreciază expozițiile actuale tocmai pentru că le oferă ocazia de a rămâne conectați la temele și energiile prezentului artistic. Există o dorință autentică de dialog între generații, iar expozițiile devin un spațiu comun de reflecție.
Diferența majoră nu ține neapărat de preferința pentru un tip de artă, ci de modul în care este consumată.
„În esență, generațiile nu se exclud, ci se completează. Rolul nostru este să creăm punți între ele și să oferim formate variate prin care fiecare vizitator să se poată conecta autentic la artă.”
