Irina Achim
Într-un mediu de business în care lipsa de predictibilitate a devenit o constantă, antreprenorii români au învățat să fie mai rezilienți, să își controleze costurile și să se adapteze rapid. Dar presiunea de a menține performanța poate avea și consecințe care nu sunt întotdeauna vizibile în rezultatele financiare ale unei companii.
Acesta a fost unul dintre subiectele discutate de Florentina Tomoiu, Expert Consultant Corporate Healthcare în cadrul Signal Iduna, și Laurențiu Giușcă, Director Corporate Sales la MedLife, într-un panel la Mind Your Business 2026.
- Florentina Tomoiu este expert consultant în divizia de Corporate Healthcare în cadrul companiei de asigurări SIGNAL IDUNA România. Florentina are o experiență vastă în zona beneficiilor medicale extrasalariale sub forma asigurărilor de sănătate, fiind unul dintre primii specialiști dedicați în mod exclusiv acestei arii. Cei peste 20 de ani de activitate în domeniul vânzărilor, negocierii și al managementului personal i-au oferit o perspectivă unică, care i-a permis să implementeze proiecte inovatoare și să construiască parteneriate de durată. Prin expertiza sa, Florentina sprijină companiile în crearea unor pachete de beneficii care nu doar atrag și rețin talente valoroase, dar și contribuie la creșterea satisfacției și a loialității angajaților. Asigurările private de sănătate pe care le recomandă sunt personalizate pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărei organizații, oferind acces rapid la servicii medicale de calitate.
- Laurențiu Giușcă este Director de Corporate Sales MedLife. Laurențiu s-a alăturat echipei MedLife în 2011, ocupând inițial funcția de Corporate Sales Manager. Începând cu 2011, a preluat rolul de Regional Sales Director, coordonând strategia de vânzări la nivel regional timp de peste 13 ani. Din octombrie 2024, ocupă poziția de Director de Corporate Sales, având în responsabilitate dezvoltarea și implementarea strategiilor comerciale pentru segmentul corporate. De-a lungul carierei sale, Laurențiu a fost implicat activ în integrarea unor companii importante precum SCB, Sweat, SanoPass și StomEstet, consolidând astfel portofoliul și strategia comercială a MedLife pe diverse segmente de piață.
SIGNAL IDUNA și MedLife au lansat un parteneriat strategic care aduce pe piață o nouă generație de soluții de sănătate pentru companii, bazată pe un model integrat de îngrijire, prevenție și management al sănătății angajaților.
Epuizarea văzută ca performanță
Florentina Tomoiu a atras atenția asupra unei percepții greșite despre burnout: ideea că persoanele care ajung la epuizare profesională nu au fost suficient de puternice pentru a face față presiunii.
„Realitatea este că pentru a ajunge în burnout trebuie să-ți pese foarte mult”, a explicat ea.
Potrivit reprezentantei Signal Iduna, oamenii care ajung în această situație sunt adesea cei care acceptă să lucreze suplimentar, să preia încă un proiect sau să răspundă mesajelor profesionale seara și în weekend.
Problema apare atunci când aceste comportamente nu mai sunt excepții, ci devin parte din modul obișnuit de lucru.
„Ceea ce noi de multe ori denumim performanță, corpul nostru ajunge să numească epuizare”, a spus Florentina Tomoiu.
Angajații au responsabilitatea de a-și recunoaște limitele, de a cere ajutor și de a înțelege când trebuie să se oprească. Însă această responsabilitate individuală nu este suficientă dacă mediul de lucru încurajează constant depășirea limitelor.
„Noi ne putem opri, însă câteodată e imposibil să pui limite într-un mediu în care disponibilitatea permanentă este confundată cu implicarea”, a mai explicat Florentina Tomoiu.
Această observație mută o parte importantă a responsabilității către organizații. Dacă un angajat simte că trebuie să fie disponibil permanent pentru a demonstra că este implicat, simpla recomandare de a avea grijă de propria sănătate nu rezolvă problema.
Burnout-ul nu îi afectează însă doar pe angajați. Antreprenorii și managerii se confruntă la rândul lor cu acest fenomen.
Laurențiu a povestit despre o discuție recentă cu un antreprenor care conduce o companie cu 70 de angajați și o cifră de afaceri de 12 milioane de euro.
Întrebat dacă are cazuri de burnout în organizație, antreprenorul i-a răspuns: „Eu sunt în burnout”, o dovadă în plus că presiunea profesională poate ajunge inclusiv la persoanele responsabile de conducerea unei afaceri.
Reprezentantul MedLife a amintit și faptul că Organizația Mondială a Sănătății clasifică burnout-ul drept un fenomen ocupațional, nu o boală în sine. Acesta este asociat stresului cronic la locul de muncă, ceea ce face ca mediul profesional să joace un rol important în prevenirea sa.
Cum pot managerii să recunoască semnele epuizării
Burnout-ul nu apare de pe o zi pe alta, iar schimbările de comportament pot oferi indicii înainte ca situația să se agraveze.
Laurențiu consideră că managerii și liderii de echipă trebuie educați pentru a observa aceste schimbări și pentru a interveni.
„Poți prin observare și comunicare să vezi că un coleg care a fost atâta timp eficient și a fost performant dintr-odată nu mai este. Face overtime, se izolează și devine cinic”, a explicat reprezentantul MedLife.
Din perspectiva sa, prevenția începe cu atenția acordată oamenilor și cu disponibilitatea de a discuta despre problemele lor. Managerii care nu au pregătirea necesară pentru a gestiona asemenea situații pot apela la consultanți și specialiști.
Companiile trebuie să înțeleagă și că epuizarea profesională nu este doar o problemă care poate fi rezolvată printr-o activitate recreativă sau printr-un beneficiu suplimentar.
Observarea schimbărilor, comunicarea și accesul la sprijin specializat sunt măsuri care trebuie să funcționeze împreună.
Soluțiile de sănătate pentru angajați
Pe drumul unui wellbeing cât mai echilibrat la locul de muncă, invitații de la Mind your Business au menționat o altă schimbare observată în piață, și anume interesul companiilor pentru servicii de sănătate care depășesc consultațiile și investigațiile medicale tradiționale.
Florentina Tomoiu a explicat că organizațiile, indiferent de dimensiune, sunt preocupate de eficiență, iar aceasta depinde în mod direct de oamenii care lucrează în ele. În companiile cu echipe mai mici, această dependență devine și mai vizibilă.
În organizațiile mai mari, responsabilitatea pentru sănătatea angajaților trebuie susținută de două zone: managementul, care stabilește direcția și aprobă bugetele, și departamentul de resurse umane, care cunoaște nevoile angajaților.
Nu mai este suficient ca un angajator să ofere un număr mare de beneficii. Important este ca acestea să răspundă unor nevoi diferite și să fie ușor de utilizat.
Printre acestea se numără accesul la servicii medicale preventive, tratament, protecție pentru membrii familiei și sprijin pentru sănătatea mintală.
„Simplitatea și claritatea rămân preocuparea numărul unu”, a spus Florentina Tomoiu, referindu-se la modul în care sunt construite soluțiile de sănătate pentru angajați.
De la abonamente medicale la consiliere psihologică și prevenție
În acest context, MedLife și Signal Iduna au dezvoltat un parteneriat prin care urmăresc să ofere companiilor acces integrat la servicii medicale și de prevenție.
Florentina a explicat că evoluția serviciilor de asigurare a pornit de la libertatea de a alege medicul și clinica, a continuat cu simplificarea plăților și digitalizarea, iar ulterior s-a extins către wellbeing și servicii integrate.
Laurențiu a descris parteneriatul drept o modalitate de a acoperi întregul parcurs al pacientului, de la prevenție până la diagnostic și tratament.
Printre soluțiile menționate de reprezentantul MedLife se numără workshopurile și webinariile de conștientizare, serviciile de consiliere psihologică prin MindCare, precum și programele de wellness și wellbeing prin SanoPass.
Acestea includ acces la activități sportive și programe organizate pentru angajați. Laurențiu a vorbit despre o rețea națională de peste 650 de săli, dar și despre workshop-uri desfășurate direct în companii, inclusiv activități precum yoga sau pilates.
Parteneriatul include și servicii orientate către medicina personalizată. Giușcă a menționat testarea genetică, prin produsul Longevity 100+, și aplicația iMed, care poate integra informații despre predispoziții genetice, istoricul medical și indicatori biometrici proveniți de la dispozitivele utilizatorilor.
Potrivit acestuia, obiectivul este ca oamenii să aibă acces la informații care îi pot ajuta să ia decizii mai bune în privința sănătății și să acorde mai multă atenție prevenției.
Totuși, accesul la servicii medicale reprezintă doar una dintre componentele prevenirii epuizării. Din explicațiile celor doi reprezentanți reiese că organizațiile au nevoie și de manageri pregătiți să recunoască problemele, de comunicare și de o cultură în care sănătatea angajaților să fie tratată ca o responsabilitate comună.
AI poate accelera ritmul de lucru înainte să reducă volumul de muncă
Presiunea asupra angajaților poate crește și odată cu introducerea accelerată a inteligenței artificiale în activitatea profesională.
Florentina Tomoiu a identificat utilizarea AI drept una dintre schimbările importante din mediul antreprenorial românesc. Dacă în urmă cu câțiva ani tehnologia era privită cu reticență sau folosită experimental, astăzi a devenit un instrument pentru eficientizarea proceselor, de la marketing și contabilitate până la suportul pentru clienți.
Însă adoptarea tehnologiei nu înseamnă automat că angajații vor avea mai puțin de lucru.
Laurențiu a atras atenția asupra unui fenomen pe care l-a numit „AI brain fry”, asociat riscului de suprasolicitare cognitivă în contextul utilizării accelerate a instrumentelor digitale. El a explicat că, în unele companii, automatizarea și introducerea simultană a mai multor aplicații cresc volumul de informații pe care angajații trebuie să îl gestioneze.
Oamenii sunt responsabili să introducă date în noile sisteme, să învețe să le utilizeze și, în același timp, să verifice dacă rezultatele obținute sunt corecte.
„Noi nu apucăm să ajungem cu ea la maturitate ca să vedem efectul care înseamnă productivitate sau eliminarea muncii repetitive”, a explicat Laurențiu.
Din discuția cu cei doi speakeri, prevenirea burnout-ului nu se limitează la beneficiile de sănătate oferite angajaților, ci ține și de felul în care companiile organizează munca, gestionează presiunea și introduc noile tehnologii.
