Octavian Palade
Apar din ce în ce mai multe idei de afaceri care au la bază economia de tip sharing, printre care Uber și Airbnb (cele mai cunoscute în acest moment și în România). Conceptul de sharing devine atât de atrăgător încât în alte țări s-a dezvoltat în multe alte categorii de servicii, ca de exemplu: AirDnD care înseamnă să împarți cina cu alte persoane în condițiile în care gătești mai mult.
Discutând cu milenarii români, 15-34 de ani, se pare că aceste business-uri care includ ideea de sharing sunt susținute de o mentalitate întâlnită din ce în ce mai des, și anume aceea de a folosi inteligent bunurile/serviciile pe care le ai la dispoziție.
Cum este privit Uber de milenarii români
42% dintre tinerii din București au călătorit cu Uber, făcând cunoștință cu această soluție de transport datorită recomandările prietenilor-o modalitate de promovare folosită foarte mult de tineri -și de asemenea, alte știri pe care le-au accesat online. Această soluție de ride sharing este atrăgătoare prin: sistemul online elegant și transparent de plată: “Primesc email cu traseul, cu detaliile călătoriei, evaluare șofer și știu de la început cât o să coste cursa în funcție de cât e de aglomerat”, serviciu bun cu clienții și de asemenea, expunerea la trendurilor din exterior.
Cazarea prin AirBnb, din ce în ce mai căutată
Deși puțin cunoscut, avem totuși 7% dintre tinerii 15-34 ani din România care au folosit serviciul Airbnb. Folosesc acest serviciu mai ales cei care își planifică mai multe vacanțe pe an, preferând acest sistem deoarece își pot eficientiza bugetul alocat călătoriilor. Cei care își planifică doar o vacanță pe an, preferă agențiile de turism tradiționale deoarece consideră acest eveniment foarte important și nu au încredere că pot alege pe cont propriu cea mai bună soluție pentru vacanță.
“Asadar, conceptul acesta de economie de sharing este înțeles și aplicat mai mult de tinerii care au un anumit statut social, în sensul că au un nivel de venituri, educație și prin urmare, de expunere la ce se întâmplă în alte țări mai ridicat decât tinerii care au un venit mediu și experimentează mai puțin. Cu alte cuvinte, cu cât avem mai mult, cu atât ne dorim mai puțin, preferând experiențele și de asemenea, să folosim eficient bunurile , impartindu-le și cu alte persoane”, declară Lăcrămioara Loghin, Managing Director la Exact.
Tinerii accesează din ce în ce mai mult site-urile cu produse la mână a două
64% dintre tinerii din București au apelat în ultimul an cel puțin o dată la un site specializat pentru a vinde sau a cumpără bunuri folosite.
Site-urile pentru produse la mână a doua (OLX, Okazii.ro) sunt percepute ca o soluție rapidă și eficientă de achiziții “destepte”. Rapiditatea vine din accesul la un produs de ultimă generație la mână a doua, chiar dacă există anumite limitări financiare: “Ce rost are să cumpăr un model mai vechi dar nou, din magazine, când pot să cumpăr ultimul model la același preț, doar puțin folosit de altcineva?” Cu atât mai mult cu cât, gadget-urile sunt cel mai frecvent menționate că fiind achiziționate de pe aceste site-uri.
De asemenea, tinerii țin din ce în ce mai mult cont de valoarea pe care produsul pe care îl achiziționează o poate avea în eventualitatea unei vânzări ulterioare: “Normal că atunci când îmi cumpăr un telefon mă gândesc că o să-l și vând la un moment dat, doar nu o să-l arunc sau să-l folosesc nu merge deloc. O -l vând momentul care apare pe radarul meu un model nou pe care mi-l doresc.
Tinerii români se folosesc de bunurile altora, dar nu vor să le împrumute pe ale lor
Studiul realizat de Exact și Wave Tree0 arată că tinerii români încep să se raporteze din ce în ce mai mult la genul acesta de concept, începând să folosească produse, servicii folosite anterior sau puse la dispoziție de alții. Dacă folosirea casei, mașinii altora cu împrumut este un comportament din ce în ce mai întâlnit printre tineri (exemplu Uber, Airbnb), atunci când vine vorba de a pune ei la dipozitie bunurile lor, reticențele sunt mai mari. Tinerii împrumută încă de la generațiile anterioare ideea de a fi proprietar: de a avea casa ta, mașina ta, toate aceste bunuri având o încărcătură emoțională mare, fiind indicatori ai statusului și ai succesului personal și de aceea, cu greu pot fi puse la dispoziția altora.
Deschiderea către economia de tip sharing la tineri este cu atât mai mare cu cât veniturile și nivelul de educație sunt mai mari. Aceasta deoarece odată cu creșterea statusului social, apare și un nivel mai mare de expunere la aceste concepte în alte țări, culturi: tinerii experimentează mai mult, consideră experiențele mai importante decât bunurile materiale deținute. Din discuțiile cu tinerii reiese că legătura emoțională cu propriile bunuri se diminuează cu cât crește statusul social (educație și venit).
Ambele tendinte, atat economia de tip sharing (a-ti pune la dispozitie bunurile pentru a fi folosite de altii contra-cost) cat si economia circulara (a vinde/cumpara bunuri folosite) sunt tendinte sustinute din ce in ce mai mult si la tinerii din Romania, tineri la care intalnim din ce in ce mai mult conceptia ca progresul nu este despre a consuma mai mult ci despre a consuma mai destept (72% sunt de acord cu acest lucru). Chiar daca simtul proprietatii este inca ridicat.
Datele au fost obținute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de comunitate online, urmat de un studiu cantitativ pe targetul 15-34 de ani din București.
Studiu calitativ cantitativ fost realizat aprilie 2017, 200 de respondenți din București. Studiul fost realizat într-o comunitate online de research având target Millennials (15-34 de ani).
Foto - Flickr/Oleksii Leonov
