El recomandă antreprenorilor să pornească de la strategia de business, să definească investiția care le poate aduce un avantaj competitiv și să discute cu banca încă din etapa de construire a bugetului.
Într-un context marcat de crize suprapuse și de presiunea asupra bugetului public, accesul la finanțare intră într-o altă etapă. Programele prin care statul a susținut companiile cu subvenții de dobândă și garanții, precum IMM Invest, IMM Plus sau Rural Invest, au avut un rol în perioada de criză, însă Valentin Boldeiu consideră că România nu mai are capacitatea să susțină scheme similare pe termen scurt și mediu.
În acest context, el vede un rol tot mai important pentru fondurile europene și pentru instrumentele prin care băncile pot transforma aceste resurse în finanțări pentru companii. Pregătirea proiectelor devine însă esențială: antreprenorii trebuie să știe ce vor să construiască, cât îi costă și cum vor susține activitatea după finalizarea investiției.
Strategia, investiția și abia apoi finanțarea
Ordinea în care o companie își pregătește un proiect poate face diferența între o investiție utilă și una dificil de susținut.
Valentin Boldeiu consideră că primul pas este definirea strategiei de afaceri. Urmează proiectarea investiției care poate aduce competitivitate și valoare adăugată, apoi alegerea structurii de finanțare și implementarea.
„Există o secvențialitate care pleacă de la strategia de afaceri, trece prin proiectarea investiției, care vă poate crea competitivitate și valoare adăugată. Și de-abia al treilea pas este structura de finanțare”, a explicat el.
Pentru antreprenor, asta înseamnă să stabilească mai întâi unde vrea să ajungă cu afacerea și ce investiție îl poate duce acolo. Abia apoi intră în discuție creditul bancar, grantul sau alte instrumente financiare.
Valentin Boldeiu recomandă și un exercițiu înainte de depunerea unei cereri pentru fonduri europene: ar mai face compania investiția dacă ar trebui să o plătească din resurse proprii? Ar putea să o realizeze la o scară mai mică? El a explicat că răspunsurile ajută la evaluarea raportului dintre costuri și beneficii și la ajustarea bugetului la nevoile reale ale afacerii.
De la explorarea lui Marte la analiza incendiilor: cinci echipe din România merg în etapa globală NASA Space Apps
Altfel, există riscul ca proiectul să fie construit în jurul punctajului necesar pentru obținerea finanțării.
Potrivit reprezentantului UniCredit, în încercarea de a obține un scor mai bun, companiile pot adăuga elemente care complică implementarea și generează obligații inclusiv în perioada de durabilitate, de trei până la cinci ani după finalizarea investiției.
Grantul nu acoperă și toate nevoile afacerii de după investiție
Un alt risc apare atunci când antreprenorul se concentrează pe obținerea grantului și pe implementarea proiectului, fără să calculeze din timp banii necesari pentru operarea investiției.
O companie poate avea nevoie de capital de lucru imediat după finalizarea proiectului. Prețurile se pot modifica, furnizorii pot cere plăți rapide, iar firmele aflate la început sau în creștere nu au întotdeauna puterea de negociere necesară pentru a obține termene de plată favorabile.
Dacă aceste nevoi nu au fost incluse în discuția inițială, obținerea unei finanțări suplimentare poate deveni mai dificilă. Pentru bancă, un nou credit înseamnă și o creștere a expunerii față de companie, care trebuie analizată, a explicat Valentin Boldeiu.
„Aveți un proiect de investiții, veniți cu el la bancă și discutați-l cât mai de timpuriu, chiar la nivelul de creionare a bugetului inițial”, a recomandat reprezentantul UniCredit.
În această etapă, discuția ar trebui să includă atât finanțarea investiției, cât și necesarul de capital de lucru.
Pentru proiectele cu fonduri europene, structura poate cuprinde:
- finanțarea TVA
- credite-punte
- credite de investiții
- și scrisori de garanție bancară, în funcție de nevoile proiectului.
Valentin Boldeiu recomandă ca antreprenorii să vină și cu o prognoză de operare pentru doi-trei ani după implementare. La fel de important este să explice specificul afacerii: banca nu poate cunoaște din exterior toate particularitățile unui sector, ale unei regiuni sau ale relației unei companii cu furnizorii și clienții săi.
Două scenarii pentru aceeași investiție: cu grant și fără grant
Din experiența sa, unele dintre cele mai bune proiecte au fost cele pentru care antreprenorii aveau o decizie de investiție clară, iar grantul reprezenta o posibilitate de finanțare, fără să fie condiția de care depindea întregul plan.
În astfel de situații, companiile au cerut băncii două scenarii: unul în care investiția era finanțată fără sprijin nerambursabil și unul care includea fonduri europene.
„Clientul a venit la noi și a spus: Eu vreau să fac acest proiect, vreau să aplic și pentru fonduri europene. Nu știu dacă o să le iau”, a povestit Valentin Boldeiu.
Pornind de la această abordare, banca a putut analiza inclusiv aprobarea creditelor în ambele variante.
Pentru antreprenor, exercițiul clarifică de la început cât de mult depinde investiția de obținerea grantului și ce alternative există.
Garanțiile europene pot deschide accesul la credite pentru mai multe companii
Dincolo de granturi, Valentin Boldeiu vede o creștere a rolului instrumentelor financiare și al schemelor de garantare susținute din fonduri europene.
Explicația ține de modul în care sunt utilizate resursele publice. În exemplul oferit de el, un grant care acoperă 50% dintr-un proiect aduce împreună un leu din fonduri europene și un leu de cofinanțare privată.
În cazul instrumentelor de garantare, resursele publice pot susține un volum mai mare de finanțări.
Pentru bănci, garanția reduce riscul asociat creditului. Acest lucru poate facilita finanțarea unor investiții sau categorii de companii care, în lipsa garanției, ar fi mai greu de creditat, inclusiv atunci când investiția vizează active intangibile.
Valentin Boldeiu a explicat că, în cazul unor soluții utilizate de UniCredit, garanțiile acoperă 70-80% din valoarea creditului. Reducerea costului riscului este transferată către beneficiari printr-o marjă de dobândă mai mică.
„Transferăm acest beneficiu financiar în termeni de reducere a marjei de dobândă. (…) Pentru noi, fiind important să finanțăm IMM-uri pe care, altfel, în lipsa acestor garanții, nu am fi putut să le finanțăm”, a explicat reprezentantul UniCredit.
Domeniile menționate de acesta includ economia circulară, agricultura ecologică, inovarea, digitalizarea, industriile creative, dezvoltarea competențelor și educația. Printre exemplele oferite s-au numărat birourile de arhitectură, producția de film și magazinele online.
Pregătirea pentru finanțările de după 2028 începe de acum
Pentru companiile care nu au încă un proiect suficient de avansat, Valentin Boldeiu recomandă pregătirea din timp pentru următorul exercițiu bugetar european, 2028-2034. În evaluarea sa, oportunitățile rămase în actuala perioadă sunt mai limitate, deși mai există apeluri, inclusiv în programele regionale.
„În fonduri europene și în lucrul cu fonduri publice, graba nu este întotdeauna cel mai bun prieten al nostru, ci planificarea din timp”, a spus el.
Pentru identificarea oportunităților, recomandarea lui Valentin Boldeiu este utilizarea surselor oficiale și urmărirea apelurilor aflate în pregătire, în funcție de tipul beneficiarului și de regiune.
Consultanții pot ajuta în acest proces, dar compania trebuie să își cunoască deja direcția de investiții.
Valentin Boldeiu a mai spus și că, competitivitatea va avea un rol mai important în viitoarea alocare a fondurilor europene, alături de priorități precum apărarea.
El consideră că România trebuie să se pregătească atât pentru negocierea viitoarelor programe, cât și pentru implementarea lor, în special la nivelul administrației publice.
Reprezentantul UniCredit a descris experiența PNRR drept o etapă de învățare pentru un model în care accesul la bani este legat de îndeplinirea unor jaloane și de implementarea reformelor. El este de părere că disponibilitatea finanțării trebuie însoțită de capacitatea de a pregăti și implementa proiecte mature.
Ce poate face astăzi un IMM
Întrebat ce ar trebui să facă un IMM pentru a fi pregătit pentru finanțările de după 2028, Valentin Boldeiu a revenit la strategia de afaceri și la identificarea investiției care poate aduce un avantaj competitiv concret.
El a recomandat inclusiv utilizarea inteligenței artificiale pentru explorarea ideilor, cu verificarea răspunsurilor prin prisma experienței antreprenorului.
„În primul rând, antreprenorii trebuie să-și contureze strategia de afaceri. Și aici, un sfat practic: utilizați AI-ul. O să vedeți, și e ceva amuzant, pentru că în momentul în care cunoști foarte bine ceea ce faci, o să îți dai seama că în primele 5-6-7 iterații AI-ul greșește invariabil. Deci ne putem și distra, să spunem, în faza asta preliminară, dar utilizați-l, pentru că vă aduce idei.”
Apoi, valoarea și structura investiției trebuie ajustate în mai multe etape, astfel încât costurile să fie justificate de rezultatul urmărit.
Discuția cu banca poate începe de la un buget preliminar și o proiecție a fluxului de numerar. Scopul este ca finanțatorul să înțeleagă de la început strategia companiei, investiția și felul în care aceasta va genera venituri și va susține cheltuielile.
„O să spun și a treia oară: veniți la bancă cât mai devreme”, a subliniat Valentin Boldeiu.