Vera Iurcu
Noile reforme UE privind drepturile de autor au generat multe controverse în ultimii 2 ani, de când au fost adusă în discuție, timp în care companii mari precum Microsoft și Google, dar și oameni de știință, cercetători și unele firme și-au arătat îngrijorarea cu privire la faptul că limitarea accesului la date afectează dezvoltarea, printre alte consecințe.
Cu toate acestea, Parlamentul European a votat ieri reforma pentru copyright pe internet, prin care spune că protejează firmele mici și libertatea de exprimare. Acesta a adus modificări la Articolele 11 și 13.
Ce presupun Articolul 11 și Articolul 13?
Articolul 11 introduce așa-numita „taxă pe link”, ceea ce înseamnă că publicațiile de știri pot cere bani motoarelor de căutare (precum Google), pentru fiecare fragment de articol pe care acestea îl preiau. Redacțiile din Europa acuză motoarele de căutare de faptul că, prin preluarea de materiale cu titlu gratuit, scade numărul de cititori, ceea ce le aduce prejudicii.
Articolul 13 transferă responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor de autor de la utilizatorul care înarcă un conținut la platforma pe care o postează. Astfel, dacă un utilizator încarcă un videoclip protejat de drepturi de autor pe YouTube, vina aparține în totalitate platformei.
Giganții tech împart veniturile cu artiști și jurnaliști
Modificările votate de Parlamentul European la propunerea originală venite din partea Comisiei Europene își propune ca artiștii, cântăreții, interpreții și scenariștii, precum și redacțiile de știri și jurnaliștii să fie pătiți pentru munca lor de către platforme online, ca YouTube și Facebook, sau agregatoarele de știri, ca Google News. Asta înseamnă că platformele pot fi obligate să plătească pentru încălcarea drepturilor de autor, inclusiv pentru snippet-urile de pe Google, unde este afișat doar un fragment din textul articolului. În același timp, Parlamentul vrea ca și jurnaliștii să fie plătiți pentru conținut, nu doar publisher-ul să beneficieze de pe urma remunerării.
Pe de altă parte, critici ai acestei reforme au afirmat în cadrul ședinței că experiența a arătat că până acum niciun jurnalist sau publisher nu a câștigat bani în plus. „După cinci ani de la intrarea în vigoare în Germania a „taxei pe link”, niciun jurnalist sau publisher nu a câștigat bani în plus, startup-uri din sectorul știrilor au fost nevoite să se închidă, iar instanțele trebuie să clarifice incertitudinea juridică privind locul în care se trage linia”, a declarat europarlamentarul Julia Reda. „Aceeași mlaștină se va repeta acum la nivelul UE - nu s-a adus niciun argument că nu se va întâmpla asta, în afară de confundarea dorinţelor cu realitatea”, citează TechCrunch.
Totuși, reforma propusă nu se aplică la încărcarea de conținut în enciclopedii online în scop non-comercial, cum ar fi Wikipedia, sau platforme software open source, cum este GitHub.
De asemenea, Parlamentul European consideră că autorii și interpreții trebuie să aibă posibilitatea de a solicita o remunerare suplimentară pentru folosirea drepturilor de autor atunci când se dovedește că înțelegerea originală este mai mică în mod disproporționat față de beneficiile derivate. Aceasta le dă dreptul la includerea în contract de „venituri indirecte” și revocarea sau rezilierea exclusivității licenței asupra unei lucrări, se mai arată în comunicatul publicat de Parlamentul European.
