Principalele schimbări includ eliminarea cerinței de reprezentare grafică a mărcilor, introducerea unei mărci de certificare la nivelul UE și o serie de modificări procedurale care au ca scop eficientizarea procedurilor în cadrul UE.

Reprezentarea grafică a unei mărci nu mai este obligatorie

Eliminarea cerinței de reprezentare grafică a mărcilor UE este una dintre cele mai semnificative modificări introduse de pachetul de reformă. Începând cu 1 octombrie 2017, cerința de a reprezenta o marcă "grafic" nu se va mai aplica.

Conform noii reglementări, pentru a fi autorizat un semn, acesta trebuia să fie reprezentat în orice formă corespunzătoare cu ajutorul tehnologiei general disponibile, deci nu neapărat prin mijloace grafice, atât timp cât reprezentarea este clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă.

Acest lucru va permite proprietarilor de mărci să obțină mult mai ușor înregistrarea unor mărci non-tradiționale, precum cele care protejează sunetul, culoarea, formele și mișcările.

Cât de enforceable sunt clauzele prin care poți da afară un asociat din firmă?

Spre exemplu: până la 1 octombrie 2017, dacă o persoană dorea să înregistreze o mărcă sonoră, aceasta se putea face doar dacă solicitantul furniza o reprezentare vizuală a sunetului (cum ar fi un portativ) sau o sonogramă. Începând cu 1 octombrie 2017, acest lucru nu mai este necesar. Efectul practic este ca sunetele să poată fi înregistrate în orice formă adecvată folosind tehnologia disponibilă în general și nu trebuie să fie reprezentate prin mijloace grafice.

Pentru mărcile sonore, vor fi acceptate acum și fișierele audio digitale (JPEG MP3). Același lucru este valabil și pentru mărcile de mișcare unde poate fi trimis un fișier video (JPEG MP4). O descriere poate fi prezentată pentru mărcile de mișcare, dar acest lucru este opțional și nu mai este obligatoriu. În plus, regulamentul specifică cerințele privind formatul pentru mărcile multimedia (MP4) și mărcile hologramelor (JPEG MP4).

Deși această schimbare oferă mult mai multă flexibilitate proprietarilor de mărci, unele mărci netradiționale, cum ar fi mărcile olfactive (de miros), vor rămâne în continuare dificil de înregistrat conform noilor reguli.

În ceea ce privește procedura de înregistrare și cerințele tehnice, acestea pot fi consultate aici și aici.

Black Friday 2019 - Ce înseamnă o comandă și cum știi că o primești?

Se introduc mărcile de certificare

În plus față de modificările anterioare, începând cu 1 octombrie 2017 au fost introduse și așa-numitele ”mărci de certificare”. Acest nou tip de marcă la nivelul UE va permite instituțiilor de certificare să permită utilizarea mărcii ca semn pentru bunuri sau servicii care respectă cerințele de certificare aplicabile. Mărcile de certificare pot atesta natura bunurilor sau serviciilor pentru care sunt utilizate. Altfel spus, o marcă indică faptul că produsele/serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii și pot include, de exemplu, materiale de construcție, o metodă sau un mod de fabricare a bunurilor sau prestări de servicii, precizia bunurilor sau a serviciilor și orice altă caracteristică definită a produselor sau serviciilor. Totuși, mărcile de certificare nu pot include originea unui produs, deoarece aceasta este acoperită de indicațiile geografice.

Introducerea mărcilor de certificare la nivelul UE va remedia neconcordanța actuală între sistemele naționale și sistemul de mărci UE, deoarece nu toate statele membre ale UE permit înregistrarea unor mărci de certificare în cadrul sistemelor lor naționale. În prezent, există o serie de teritorii printre statele membre ale UE în care legislația națională nu conține dispoziții privind mărcile de certificare. În schimb, alte state membre ale UE, cum ar fi Regatul Unit, Franța, Spania, Suedia și chiar România, au cadre juridice existente pentru mărcile de certificare.

Înregistrarea unei asemenea noi mărci de certificare UE va oferi protecție în toate statele membre ale UE. Ca și în alte jurisdicții care cunosc astfel de mărci, mărcile de certificare ale UE nu vor fi deținute de furnizorul de bunuri și servicii, ci de un organism responsabil cu certificarea și monitorizarea calităților sau caracteristicilor produselor. Odată ce a fost acordată o marcă de certificare UE, instituția de certificare va putea permite solicitanților (aderenților) care aplică pentru acest sistem de certificare să utilizeze marca, atâta timp cât respectă cerințele de certificare.

Solicitantul unei mărci de certificare UE va trebui să prezinte un regulament de utilizare a mărcii de certificare (adică practic modalitatea în care această marcă va putea fi folosită inclusiv de către aderenți). Aceste regulamente trebuie depuse la Oficiul Proprietății Intelectuale din cadrul Uniunii Europene (EUIPO) în termen de două luni de la depunerea cererii. Regulamentul trebuie să specifice:

  • condițiile de aderare;
  • persoanele autorizate să folosească această marcă;
  • caracteristicile care trebuie să fie certificate de marcă;
  • modul în care organismul de certificare va testa aceste caracteristici și va supraveghea utilizarea mărcii;
  • condițiile de utilizare a mărcii, inclusiv sancțiunile,

Ce trebuie avut în vedere?

Proprietarii mărcilor ar trebui să evalueze dacă noile posibilități tehnice de înregistrare a mărcilor de sunet, mișcare, multimedia și holograme reprezintă o oportunitate semnificativă de a asigura o protecție suplimentară importantă a mărcii lor la nivelul UE, oferind posibilitatea companiilor de a-și consolida imaginea brandului prin mijloace care până acum nu erau permise.

Totodată, eliminarea cerinței privind obligativitatea reprezentării grafice a unei mărci va putea da naștere unui nou val de înregistrări a unor mărci non-tradiționale, menite să fie mai apropiate de evoluția societății noastre.