Am fost la How to Web 2016 în căutarea visului românesc. Ce am învățat

Am fost la How to Web 2016. O experiență destul de plăcută presărată pe alocuri cu tente futuriste și de efect, despre lucruri pe care le vom vedea, poate nu chiar în viitorul apropiat, însă cândva. Despre asta a scris și colegul Andriescu, aici. Însă noi vom vorbi de alte treburi. Am fost la trei paneluri care m-au învățat fiecare câte ceva despre tehnologie și startupeală.

Am încercat să sintetizez tot ce am aflat și învățat, mai jos. Sfaturi scurte, pratice, perfect la obiect. A ieșit asta.

Pivotarea de 1 miliard de utilizatori

Unul dintre primele paneluri ale conferinței care a avut loc la Teatrul Național București a fost dedicat pivotării. Invitată a fost Mădălina Seghete, cofondatoare a Branch Metrics, un fel de aplicație pentru aplicații care îți permite, printre altele, să ai control total asupra campaniei de marketing a platformei sau a produsului tău, dacă am înțeles eu bine. Ideea e că cei de acolo nu au avut asta în gând din start. Ci au ajuns la un asemenea produs prin mai multe pivotări. Și mai interesant este că totul a pornit de la un fel de brățară Fitbit pentru câini. Diferență mare, no? Între timp au mai trecut printr-un fel de aplicație cu care făceai în mod automat colaje cu pozele de pe Instagram și Facebook. Acolo chiar au avut succes și au ajuns în top pe Play Store.

Învățături:

Ce concluzie putem trage de aici e că tot timpul trebuie să ai în vedere posibilitatea ca produsul tău să nu funcționeze. Cum spunea și Mădălina în prezentare, e foarte important să nu te atașezi total de o idee și să mergi cu ea până în pânzele albe. Să nu mori cu ea de gât, mai pe românește. Din păcate 90% dintre antreprenorii români de azi cred că au descoperit America atunci când le vine o idee mai brează și ajung să dispară total din peisaj, chiar și atunci când lumea le explică defectele produsului lor. Cunoști tipul, nu? Sunt ăia cu 50 de slide-uri în PowerPoint și nimic în mână. Nu îți fie frică să pivotezi. Ai auzit de Airbnb? Și băieții de acolo au făcut asta. Despre tipul de antreprenor PowerPoint poți citi mai multe aici.

Despre cybersecurity cu un domn de la Bitefender

Ai auzit de ransomware, nu? Poate chiar ți s-a întâmplat. Cătălin Cosoi a preluat scena în jurul prânzului și ne-a vorbit despre diferitele tipuri de atacuri cibernetice la care poate fi supus oricine. Ba chiar ne-a prezentat screenshot-uri de pe Dark Web în care oameni diverși vindeau Kalashnikov-uri ca pe olx.ro sau cu un meniu «a la carte» în care prestatorul își expunea tarifele preferențiale în cazul în care dorești ca cineva să fie omorât/violat/bătut. Faptul și mai ciudat era că exista și un discount civic de 50% dacă victima aleasă era cumva un criminal, pedofil sau violator. Deci practic făceai un bine ipotetic. Deloc amuzant. Amenințările există și te pot lovi oricând. Dacă v-am făcut curioși, puteți citi mai multe despre asta, aici.

Învățături:

După cum a prezentat și Cosoi, problema nu e neapărat la cei care se ocupă cu ransomware-ul. Ci la cei care plătesc. De când a apărut encripția, persoane rău-voitoare au căutat să facă bani. Și încă câți. A fost dat un tip drept exemplu care face milioane de euro pe săptămână din asta. Unde mai pui că atacurile pot fi direcționate spre firme sau companii mari, iar ele vor plăti, de obicei mai mult, pentru că recompensa este semnificativ mai mică decât profitul pe care îl pot pierde de pe urma hackerilor. Concluzia? Protejează-te, frate! Dă banii pe antivirus, sau măcar descarcă-ți unul de-ala gratis ca Avast. Poate o să-mi spui că ai MacOS. Stai liniștit, nici tu nu ești scutit. Există viruși special creați pentru fiecare.

Discuție despre investitori și unicorni în Europa de Est, moderată de un jurnalist de la TechCrunch

Pentru cei pasionați de domeniu nu trebuie să explic ce e TechCrunch. Un fel de start-up.ro pe steroizi. Ei bine, un băiat de acolo, Romain Dillet, a bătut drumul până aici ca să vorbească cu trei investitori despre ce înseamnă ecosistemul de startup-uri din zona asta, cu ce se mănâncă, potențiali unicorni etc. Și aici, ca și în celelalte cazuri am fost departe de a fi plictisit (mă plictisesc foarte repede de orice) și am ascultat cu atenție ce aveau de zis. Da, am plecat și cu învățături.

Învățături:

Că zona asta nu e cea mai propice pentru dezvoltarea unui startup scalabil la nivel mondial, asta știm cu toții. Toată lumea o spune. Însă atenție. Nu e propice. Asta nu înseamnă că e imposibil. Imaginează-ți un joc în care la început trebuie să selectezi nivelul de dificultate. Dacă Silicon Valley e easy mode (asta nu înseamnă că e ușor nici acolo), atunci România sigur bate-n hardcore. Totuși ni s-au dat exemple de Unicorni care au răsărit din partea asta de lume și au galopat apoi peste ocean, exemple precum Skype (Estonia) sau Avast (Cehia). Iarăși, WhatsApp a fost creat de un ucraineano-american. Deci creierele există. Doar spațiul te trage nițel în jos, însă nu e cazul să descurajezi. Un model bun de urmat este un program de accelerare aici, continuat de un altul peste hotare.

Ca o concluzie, am învățat multe chestii, din păcate nici una prea relevantă pentru mine, un biet jurnalist. Însă poate vă ajută pe voi. Le știați deja, sunt convins. Le-ați mai auzit din mai multe părți. Rolul meu este să le amintesc. Să vă povestesc că există exemple concrete despre startup-uri care au făcut ceea ce vouă poate vă e frică sau nu vreți să faceți, și au răzbit. Altele au eșuat. Însă e mai probabil să dai greș nefăcând nimic, decât făcând ceva.