Vera Iurcu
„Barometrul minților creative” este un studiu care dezvăluie perspectivele de creștere și obstacolele întâmpinate de antreprenorii creativi. Scopul acestuia este identificarea percepțiilor și atitudinilor antreprenorilor din industriile creative în contextul actual politic, instituțional, legislativ, economic.
„Ediția de anul acesta, a doua la număr, aduce și elemente noi. S-au identificat modurile în care aceștia funcționează și percep realitatea și am vrut să vedem cât a contat experiența lor până să-și deschidă un business, facultatea, networking-ul, dar și cum arată profilul clientului care cumpără de la un antreprenor creativ”, a declarat în deschiderea evenimentului de prezentare Ina Solomon, CSR & Sponsorships Senior Officer la Unicredit Bank Romania. Potrivit ei, clientul antreprenorilor creativi este unul exigent și are nevoie de un tratament aparte.
Studiul a fost realizat în perioada 5 - 22 octombrie 2018, modul de abordare fiind unul mixt, atât cantitativ, cât și calitativ. Au fost intervievați antreprenori din funcții de conducere, din întreprinderi mici și mijlocii în industrii creative. Au fost atât chestionare standard, 200 la număr, cu antreprenori din București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași, cât și 6 interviuri în profunzime, cu antreprenori din aceleași orașe, mai puțin din Iași.
Provocările antreprenorilor creativi
„Modelul de business asumat este cel relativ prudent, cu o viziune mai degrabă pe termen mediu, pe metoda pașilor mărunți, în care nu te împrumuți foarte mult, nu te gândești să finanțezi businessul masiv, ci mai degrabă să reinvestești ceea ce produci și să ai o creștere sănătoasă - despre acest lucru vorbesc majoritatea antreprenorilor”, afirmă Paul Acatrini, Managing Partner la Cult Market Research.
Antreprenorii creativi au multă neîncredere în ceea ce se întâmplă în România, mai ales privind contextul economic. Ei spun că se confruntă zilnic cu provocări și au nevoie să fie ajutați cât mai mult posibil. Condițiile economice generale au fost principalul obstacol menționat de antreprenori, cu o pondere de 79%, aceasta fiind o problemă nu doar pentru business-urile maturile, dar și pentru cele în curs de dezvoltare (66%). Următoarele provocări identificate au fost legislația financiară și taxele (71%). Antreprenorii sunt destul de rezervați, pentru că nu știu la ce să se aștepte din punct de vedere legislativ. Pe locul trei este dificultatea atragerii de noi angajați, obstacol menționat de 65% dintre antreprenori. Alte probleme identificate au fost puterea scăzută de cumpărare (70%) și atragerea de noi clienți (56%).
Luna trecută a trebuit să renunț la proiectul cu care am aplicat pentru Start-up Nation, proiect câștigat, pentru că nu se potriveau cerințele, dar am am aflat ulterior.
Există o diferență între firmele mature și cele aflate la început de drum. În general, cei maturi sunt mai pesimiști, întâlnesc mai des aceste piedici și le indică mai mult comparativ cu cei în curs de dezvoltare.
Sursele de finanțare
Dacă în București criza forței de muncă este obstacolul principalul, antreprenorii din alte orașe sunt afectați și de schimbările legislative și problemele de cash flow, mai ales în rândul antreprenorilor la început de drum, care nu au încredere sau nu reușesc să apeleze la forme de finanțare externă.
Rezultatele studiului arată că antreprenorii creativi sunt reticenți la sursele de finanțare externă sau încă nu au identificat posibilitatea de a le utiliza pentru a-și dezvolta afacerea. Cea mai mare problemă în finanțare o reprezintă dobânzile mari, identificată de către 19%. De asemenea, procedurile dificile de accesare a fondurilor din programele publice de finanțare, dar și cele impuse de bănci sunt o altă problemă, ambele menționate de către 15% dintre cei intervievați. Alte obstacole indicate au fost condițiile stricte impuse de bănci, reticența față de împrumuturi, lipsa garanțiilor, retincența față de instituțiile financiare și timpul îndelungat pentru obținerea împrumuturilor.
Unul dintre antreprenorii chestionați spune că ar fi foarte sănătos din partea mediului financiar, peisajul băncilor românești, să aibă o implicare mai activă și să existe o colaborare mai prietenoasă între acestea și industriile creative.
O altă antreprenorare, Ilinca Alexandru, fondatoare Sirop, spune că „nu am avut foarte mulți bani pe care să-i investesc în acest business, de aceea tot ceea ce înseamnă profit se reinvestește. Încerc să găsesc finanțare, dar mi se pare că nu mi se potrivește nimic și că nu mă ajută nimic. Luna trecută a trebuit să renunț la proiectul cu care am aplicat pentru Start-up Nation, proiect câștigat, pentru că nu se potriveau cerințele, dar am am aflat ulterior. Nu te ajută nimeni, din păcate”.
Instrumente financiare utile
Antreprenorii români se bazează, în cea mai mare parte a cazurilor, pe autofinanțare (66%) pentru compania lor. Aceștia sunt reticenți la sursele externe, pe care le consideră mai dificil de accesat sau nu se potrivesc cerințelor propriului business. Alte instrumente financiare utile pe care le folosesc antreprenorii creativi sunt online / mobile banking (16%) și programele de finanțare prin programe publice și împrumuturi bancare (6%).
Profilul clienților din industriile creative
Clienții antreprenorilor creativi sunt destul de exigenți, aceștia așteaptă produse unice, care să aducă noutate și inovație, să fie la un nivel înalt de profesionalism și la un preț corect. În ceea ce privește promovarea în rândul clienților, antreprenorii creativi consideră că un client mulțumit va fi cel mai bun ambasador și cea mai bună promovare. Problema pe care o întâlnesc este cea a vizibilității și a promovării ca și brand pe piață.
Experiența de antreprenoriat
Există un background pe care îl au toți antreprenorii și nu se bazează doar pe o ocazie. Cei mai mulți dintre ei au fost angajați în companii (56%) sau vin din domeniul public (28). Există și o parte care au început un business de pe băncile școlii sau ale facultății (15%), chiar dacă, din discuțiile cu antreprenorii, s-a constatat că nu i-a ajutat foarte mult în afacerea pe care au pornit-o. Vorbim aici de abordarea business-ului și administrarea afacerii. Chiar dacă au dobândit cunoștințe teoretice despre domeniul de activitate, le-au lipsit cunoștințele practice, de viziune și despre contextul economic în care funcționează, lucruri învățate abia când au deshis afacerea și s-au confruntat cu diverse provocări.
