Vera Iurcu
Pe Irina Sorescu am întâlnit-o acum o lună, în cadrul unui eveniment la care trei afaceri sociale au fost premiate cu 50.000 euro de UniCredit și NESsT. Una dintre acestea era Brutăria MamaPan, proiect de economie socială al CPE (Centrul Parteneriat pentru Egalitate), fundație a cărei președintă este Irina.
Irina Sorescu a terminat facultatea de jurnalism de la Universitatea din București și a lucrat în zona de publicitate și marketing până în 2003. De atunci și până în 2007, a fost directoare de program la CPE, apoi a preluat funcția de președintă a fundației, pe care o deține și în prezent.
Suntem o organizație feministă pentru că milităm pentru drepturile femeilor.
Nu a trecut mult timp până ca Irina să facă trecerea spre mediul ONG și spune că, „în primul rând, au fost motivații interne, legate de spiritul civic și a face lucruri cu sens pentru mine, care să ajute oamenii. Plus că CPE-ul este una dintre cele mai profesioniste organizații non-guvernamentale”, afirmă ea.
Spune despre CPE că este o organizație feministă, fiind vorba de misiunea lor, „care este legată de a susține drepturile femeilor și, cumva, implicit, datorită contextului și a faptului că sunt destul de puțini bărbați care să susțină și să adere la cauza asta, echipa a fost formată întotdeauna majoritar din femei”, deși au avut și bărbați care au lucrat în organizație de-a lungul timpului. „Deci, practic, suntem o organizație feministă pentru că milităm pentru drepturile femeilor”, conchide Irina.
Cum a fost „plămădită” afacerea socială
Brutăria MamaPan a apărut ca urmare a unei direcții strategice stabilită de organizație, în care și-au propus să dezvolte o structură de economie socială care să ofere locuri de muncă femeilor aflate în situații dificile de viață. „Pentru că am văzut noi, stând de vorbă cu foarte multe femei de-a lungul timpului, că acesta e principalul sprijin de care ar avea nevoie ca să reușească singure să-și îmbunătățească viața”, afirmă ea.
Am vrut să facem un produs care să fie sănătos, să fie ca pe vremuri, și ne-am gândit că e și ceva ce poți să înveți ușor.
Întâmplarea a făcut ca imediat după ce au luat această decizie strategică, Irina să participe la un program de formare la Viena, pentru managerii din zona ONG, unde și-a luat ca temă de proiect, pentru finalizarea programului, realizarea unui plan de afaceri pentru dezvoltarea unei structuri de economie socială. „Și am stat noi și ne-am gândit intern cam ce tip de afacere să dezvoltăm și am ales să facem o brutărie, folosind argumente care împletesc cumva zona personală a fiecăreia dintre noi cu potențialul de piață. Adică, ne-am gândit că pâinea e un produs care din start oferă un potențial de sustenabilitate - în sensul că e un produs care se consumă zilnic și are o piață mare - și am adăugat elemente care țin de pasiunile personale ale fiecăreia din echipă. Având colege atrase de zona asta de hrană sănătoasă, am decis să fie o pâine în care să nu folosim niciun fel de aditivi sau conservanți - să fie totul 100% natural - și să fie o pâine artizanală”, povestește ea.
Produsele sunt făcute într-un mod care folosește cât mai puțin tehnologia. Adică, în procesul de producție, nu folosesc decât un malaxor pentru aluat și cuptor. Nu au dospitor sau linie automatizată, întrucât „am vrut să facem un produs care să fie sănătos, să fie ca pe vremuri, și ne-am gândit că e și ceva ce poți să înveți ușor, având în vedere că aveam femei fără calificare”, adaugă Irina.
Planul de afaceri l-au făcut în primăvara anului 2014, iar tot în acea perioadă a fost deschis și un apel pentru fonduri europene pentru înființarea de afaceri sociale. Au aplicat, iar în toamnă era deja aprobat proiectul. S-au apucat de lucru la începutul lui 2015 și prima șarjă de pâine a fost gata în iulie. Până atunci, a fost o serie de elemente pregătitoare - de găsire a spațiului, de amenajare, de cumpărare și punere în funcțiune a echipamentelor, stabilire a rețetelor, recrutare de personal și cursuri de calificare. Timp de câteva săptămâni au făcut teste, iar din august 2015 au început să vândă.
Toate produsele de la MamaPan sunt făcute după rețete originale, „adică nu le luăm de nicăieri, Corina este cea care creează rețetele”, spune inițiatoarea proiectului. Corina Munteanu, manageră de produs și de calitate în cadrul brutăriei, este și cea care ține training-urile pentru angajate. „Oricum, procesul de producție este diferit față de cel dintr-o brutărie obișnuită, pentru că sunt persoane care nu au mai lucrat și trebuie să învețe procesul de fabricare cu maia”, afirmă Irina, acesta fiind și ingredientul principal pe care îl folosesc în produsele lor.
Fac pâine cu maia și au vreo 12 sortimente pe zona de brutărie. Pe partea de patiserie au plăcinte, cornulețe, fursecuri, biscuiți, sărățele, saleuri, facem cozonaci sau pască „și sunt speciale pentru că sunt făcute din produse naturale și cu maia în loc de drojdie”, subliniază ea.
MamaPan nu are un magazin propriu, dar livrează produse către persoane fizice pe bază de comandă - acasă ori la birou - și sunt câteva restaurante, grădinițe și companii care comandă catering pentru evenimente interne. Apoi, mai este o rețea de magazine fizice și online prin care își distribuie produsele. Livrările se limitează în regiunea București - Ilfov, întrucât „este mai dificil să facem livrări în țară și pentru că produsele noastre, neavând conservanți, aditivi, au termene scurte de valabilitate și sunt și fragile, adică nu putem să le trimitem prin curier”. Comanda minimă este de 50 de lei.
Provocările unui business social
În brutărie sunt angajate 12 persoane, cu vârste cuprinse între 30 - 55 de ani. Unele lucrează full-time, altele part-time. Pentru recrutare au folosit toate modalitățile posibile - de la târguri de joburi, anunțuri pe site-uri de recrutare, până la afișe lipite pe stâlpi prin oraș, pliante în cutiile poștale și preluarea contactelor de la organizațiile care oferă astfel de servicii pentru femei aflate în dificultate.
La MamaPan este un program atipic pentru industria de panificație. Aici nu se lucrează cu schimb de noapte, iar programul e destul de flexibil și făcut în funcție de nevoile punctuale ale fiecăreia.
Fiecare persoană care lucrează în brutărie are propria poveste și dificultățile cu care se confruntă sunt diferite. „Sunt mame care-și creșteau singure copiii, unele dintre ele nu au fost deloc la școală și au învățat să scrie și să citească aici, cu noi. Altele au făcut 2-3 clase și, în consecință, posibilitățile lor de a-și găsi un loc de muncă decent erau foarte mici. Majoritatea nu mai lucraseră cu un contract de muncă până a se angaja la noi. Făceau munci sezoniere ca să poată să-și întrețină familia”, povestește Irina despre profilul angajatelor MamaPan. Pe lângă venitul constant și sigur, locul de muncă de la brutărie le-a permis femeilor să acceseze credite bancare și să beneficieze de asigurări de sănătate pentru ele și membrii de familie care nu erau asigurați înainte.
În afară de lipsa educației și a calificării profesionale, o altă provocare a angajatorului era că trebuia să-și asume faptul că angajații au o viață personală complicată și o disponibilitate redusă. Soluția găsită la MamaPan este „un program atipic pentru industria de panificație”, după cum spune Irina. Aici nu se lucrează cu schimb de noapte, iar programul e destul de flexibil și făcut în funcție de nevoile punctuale ale fiecăreia. „Sigur, este asumarea întregii echipe a muncii suplimentare, în contextul în care sunt perioade mai aglomerate. Adică, vorbim aici de solidaritate și a pune în comun efortul tuturor”.
Principala sursă de finanțare a brutăriei a fost grantul european de 180.000 de euro total, investiție care a acoperit cumpărarea de echipamente și costurile de funcționare până la sfârșitul anului 2015. Din decembrie 2015, au fost pe cont propriu.
2016 și 2017 au fost ani de stabilizare și abia de anul acesta am devenit un business sustenabil.
Ca business social, MamaPan are venituri din vânzarea de produse și venituri din programele de sponsorizare ale unor companii, care cumpără produsele, iar brutăria le donează mai departe către 10 centre de zi din București și Ilfov în care stau copii din familii vulnerabile. În total, este vorba despre vreo 600 de beneficiari ai programului.
„În contextul acesta, principala provocare este asigurarea finanțării - pe de o parte, pentru această componentă de donații și, pe de altă parte, pentru susținerea activităților curente, având în vedere că în România, întreprinderile sociale nu au niciun sprijin din partea statului. Noi funcționăm, practic, ca orice business, ne confruntăm cu aceleași probleme, având, totuși, un specific cumva diferit”, afirmă Irina.
Este nevoie de sprijin de la stat ca în afară
În ceea ce privește susținerea din partea statului a afacerilor sociale din România, Irina spune că ar fi nevoie de același suport pe care îl oferă alte țări din Europa. „De la scutiri de taxe pentru angajați, până la contracte rezervate - asta înseamnă că instituțiile publice, din achizițiile pe care le fac, alocă o anumită cotă pentru întreprinderi sociale și, în felul acesta, le asigură piață de desfacere și alte tipuri de suport, cum ar fi spații gratuite pentru desfășurarea activității, susținerea participării la diverse evenimente. Există posibilități și direcții prin care poți oferi sprijin afacerilor sociale, dacă sunt o prioritate pentru politicile publice ale statului respectiv”, susține ea.
Într-un business, trebuie să inovezi mereu și să aduci produse noi, pentru că, altfel, mori încet.
Dincolo de faptul că le este foarte dificil să-i asigure funcționarea de zi cu zi, pentru fundație este cu atât mai dificil să investească în dezvoltarea MamaPan, ceea ce, pe termen lung, „este un mare risc, pentru că trebuie să ții pasul cu piața”, este de părere Irina. Ea spune că, atunci când au înființat brutăria, aceasta era singura din București care făcea livrare la domiciliu, iar acum sunt multe care fac același lucru pentru că au identificat această oportunitate în timp. La fel, erau foarte puține care făceau pâine cu maia, „acum este la modă și sunt multe brutării care au deschis și această linie. Într-un business, trebuie să inovezi mereu și să aduci produse noi, pentru că, altfel, mori încet”, afirmă inițiatoarea.
Ca medie a cifrei de afaceri pentru anul acesta, MamaPan face în jur de 12.000 de euro pe lună. „De banii aceștia vindem produse în fiecare lună, ceea ce pentru o brutărie nu este puțin deloc. E adevărat că se asociază și cu niște costuri mari, dar în sine cifra de afaceri nu este una mică”, este de părere Irina Sorescu. La nivel de clienți, au o medie de 20 de livrări pe zi.
Planuri de viitor
Așa cum spuneam la început, MamaPan a câștigat un grant în valoare de 15.000 de euro și un premiu suplimentar de 5.000 de euro, în cadrul inițiativei „Your Choice, Your Project”, prin care angajații grupului UniCredit au votat afacerea socială favorită. Cu ajutorul acestei finanțări, ei își propun, în primă fază, să crească forța de vânzări și din perspectiva promovării, și a vânzării proactive. „Până acum, noi nu am avut componenta asta, a vânzării proactive, și ne-am axat mai mult pe partea de comunicare online, iar comenzile au venit către noi, dar ce ne propunem acum este să investim în a merge și noi către clienți”, a declarat Irina.
A doua direcție este legată de achiziționarea unor echipamente care să le permită să răspundă nevoilor clienților. „De exemplu, de-a lungul timpului, foarte mulți clienți au cerut pâine feliată, dar noi nu avem un feliator profesional, așa că am decis să cumpărăm unul cu banii respectivi”. De asemenea, vor să cumpere încă un cuptor, pentru că s-au confruntat „cu o criză, aș putea spune, acum câteva luni. Noi aveam un singur cuptor, care s-a defectat, și a fost foarte complicat să depășim momentul. Ne-am dat seama că nu putem funcționa fără un back-up. Vrem să luăm un cuptor mai mic care să compenseze și să nu mai trecem prin situații de felul respectiv”. În plus, ele se gândesc și la deschiderea unui magazin propriu.
