În principiu, există trei scenarii principale prin care pot fi obținuți banii de la Start-Up Nation România:
Prima variantă este aceea în care întreprinzătorul are aproape deja toți banii aferenți proiectului înscris în programul Start-Up Nation România, realizează cheltuielile din banii proprii și apoi depune una sau mai multe cereri de rambursare prin care își recuperează banii investiți. Ești obligat ca în prima tragere de bani să cumperi toate echipamentele, deci în funcție de tipul de afacere, e posibil să ai nevoie încă de la început de întreaga sumă aferentă programului. Evident, acest caz este rar întâlnit în practică, start-up-urile care au deja 44.000 de euro la început fiind puține și de obicei nici nu au nevoie de finanțare sau mai mult îi încurcă, potrivit planul-de-afaceri.ro.
A două variantă o constituie cazul în care găsești furnizori de echipamente care sunt dispuși să îți emită factură, să-ți livreze echipamentele la locația de implementare, să le pună în funcțiune, pentru că mai apoi un reprezentat al OTIMMC/Bancă să vina să le verifice că sunt puse în funcție, pentru ca în 30 de zile statul să elibereze banii de la Start-Up Nation care pot fi mai apoi trimiși către furnizor. În practică, furnizori care să fie dispuși să livreze echipamente fără niciun avans unui startup fără niciun istoric și garanție pe care nici măcar nu-l pot execută în cazul unui contract încheiat, sunt foarte puțini. Mai mult decât atât, dacă afacerea pe lângă echipamente are și cheltuieli cu chiria și salariile, ele oricum trebuie acoperite din banii întreprinzătorului sau găsiți angajați sau propreetari care să fie dispuși să aștepte să fie plătiți la fiecare 4 luni. Dacă angajații pot fi reprezentați chiar de către asociați, proprietari dispuși să aștepte 6 luni de chirie (2 de garanție și 4 de chirie) sunt puțini. Iar ANAF-ul oricum îți cere banii pe contribuțiile aferente salariilor la fiecare 3 luni.
A treia variantă este aceea care vine cu cea mai mare speranță pentru beneficiarii care nu dispun de o sumă mare de bani. Un credit punte. Oficialii de la Minister așteaptă ca normele finale pentru Start-Up Nation România să fie publicate în Monitorul Oficial pentru a putea demara o procedură de stabilire a unei bănci partenere în proiect prin care să se implementeze programul. Banca va trebui să acorde un credit punte, din care întreprinzătorul să poată să efectueze cheltuielile, ca mai apoi să ceară de la statul român banii care vor veni să stingă creditul punte. Problemă cea mai mare în acest caz este că la momentul deschiderii aplicației de înscriere nu se va cunoaște Banca parteneră, fiind prea din scurt. Deci nu se vor cunoaște condițiile de creditare. Nu se știe ce sumă va fi creditată, nu se cunosc dobânzile și comisioanele și nici șansele reale de a se obține acel credit punte. Oficialii de la Minister au declarat că vor să aleagă o bancă ce nu va cere garanții, contractul de finanțare urmând să fie suficient. Dar este greu de crezut că o bancă va acorda credite unui startup aflat la început, știind că returnarea creditului este condiționată de capacitatea beneficiarului de a depune cereri de trageri realizate corect și plătite de statul român, potrivit planul-de-afaceri.ro.
Într-un clasament al modalităților de obținere a banilor, cele trei variante de mai sus sunt la coada acestuia. Cererea de plată fără verificare (aceea prin care se depune doar factură, se primesc banii, sa plătește furnizorul, se primește echipamentul) nu este disponibilă și nici livrarea unui avans, chiar dacă ele la fondurile europene sunt disponibile. Declarația oficială a fost că pe fondurile din bugetul de stat Curtea de Conturi nu permite asemenea variante, deci am putea spune că suntem mai stricți cu noi decât este Uniunea Europeană cu noi.
Pe lângă cele 3 variante de plată se mai adaugă un nou nivel de complexitate prin programarea cererilor de plată/rambursare pentru Start-Up Nation. Mecanismul este în felul următor. Se pot face MAXIMUM 3 trageri de bani în perioadă de implementare care poate fi de MAXIMUM 12 luni. Tragerile de bani pot fi reprezentate de cereri de plată (atunci când nu a fost făcută plata anterior cererii) sau cereri de rambursare (atunci când plata a fost făcută anterior cererii, din banii proprii sau din banii din credit). În planul de afaceri se solicită să se precizeze pe 3 perioade, care vor fi banii solicitați și dacă vor fi solicitați prin cerere de plată sau prin cerere de rambursare. Dacă în plan s-a trecut cerere de plată, la implementare se poate face o cerere ca această să fie transformată în una de rambursare. Invers nu se poate.
Dar ca lucrurile să fie și mai complicate, împărțirea pe cele 3 perioade din planul de afaceri, nu coincide neapărat cu cererile de plată. Adică, dacă în planul de afaceri ai o perioadă de completat pentru 2017 și 2 pentru 2018, este posibil să completezi doar variantă cu 2017, în care să soliciți banii toți în 2017, dar în 2017 să faci totuși 3 cereri diferite în interval de 3 zile de exemplu. Practic, împărțirea pe cele 3 perioade are rolul de a ajută ministerul să-și bugeteze mai bine banii necesari de implementare, acesta dorind să disperseze efortul bugetar pe toată perioadă de implementare, nedorind își asume din anul acesta tot bugetul prin efortul bugetar de anul .
Procedura în ceea ce privește Start-Up Nation România încă nu este foarte clară în ceea ce privește obligativitatea păstrării calendarului de plăți și ce se întâmplă dacă acesta se decalează din motive independente de beneciar, de exemplu în cazul în care planurile de afaceri nu sunt evaluate la timp iar cheltuielile din 2017 sunt amânate până în 2018.
Așadar, precum se poate vedea, nivelul de dificultate a modalității de obținere a banilor din cadrul Start-Up Nation România crește cu cât întreprinzătorul are mai puțini bani proprii de implementare. Deci cel mai dificil va fi pentru cei care au foarte puțini bani.
De aceea, sfatul nostru este ca înainte să aplicați la Start-Up Nation, să vă documentați temenic și să planificați cu mare grijă toate tragerile de bani și mai ales cash-flow-ul afacerii, pentru a nu ajunge în situația în care să vă blocați la implementare. Este ultimul scenariu pe care vi-l doriti.